În cadrul emisiunii Profit Live, Mirela Pascu, fondatoarea companiei Inclusivo, specializată în soluții AI pentru accesibilitate web, a explicat modul în care funcționează legislația, ce înseamnă conformitatea și cum pot firmele să evite sancțiunile.
Directiva europeană privind accesibilitatea web vizează toate entitățile care operează în online – de la magazine de e-commerce și furnizori de cursuri, până la instituții publice și spitale.
„Inclusivo este un brand care se ocupă de accesibilitatea web, nu doar soluții tehnice aici, ci tot ceea ce include pălăria de accesibilitate web, adică facem audituri de accesibilitate cu asistență automată sau manuală împreună cu cei care sunt în diferite tipuri de dizabilități și care pot să testeze site-urile, să vadă dacă într-adevăr ei, cărora le este destinată această accesibilitate, pot să acceseze într-un mod echitabil acele informații.
Facem documentații de pregătire pentru eventualele posibile amenzi, reclamații, dar evident vedeta companiei noastre este soluția tehnică formată din widget și remedieri sub forma AI, cu care ne adresăm antreprenorilor, dar nu numai lor, astfel încât să aibă o prezență online cât mai deschisă tuturor oamenilor”, a declarat Mirela Pascu, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 11.00.

Potrivit acesteia, directiva europeană privind accesibilitatea digitală a fost adoptată în 2016 și a stabilit termenul-limită 28 iunie 2025 pentru implementare. Obligațiile revin atât instituțiilor publice, cât și companiilor private care vând produse sau servicii online, indiferent dacă tranzacțiile sunt contra-cost sau gratuite.
„Această directivă este pe tot teritoriul Uniunii Europene și se referă la tot ceea ce înseamnă prezențe ca și soft-uri în online – website-uri, magazine online, e-commerce, cursuri gratuite sau plătite, servicii media și audiovizual. Și, bineînțeles, toți cei care se adresează B2C, cu accent pe servicii medicale, de educație, mobilitate și transport. Autoritățile publice, mai ales cele din transport, aveau această obligație deja din 2022”, a explicat fondatoarea Inclusivo.
Conform standardelor internaționale WCAG, site-urile trebuie să îndeplinească o serie de cerințe tehnice, cum ar fi contrastul între text și background, formulare care să permită timp suficient de completare pentru persoane vârstnice sau cu dizabilități cognitive, mesaje de eroare clare, butoane cu etichete descriptive și imagini cu text alternativ.
„Toate aceste lucruri acum trebuie să fie extrem de vizibile. Butoanele, de exemplu, până acum erau doar «cumpără, cumpără», dar persoana cu dizabilitate nu știa ce cumpără. Iar pozele trebuie să aibă o descriere sumară a conținutului, nu doar cuvinte cheie SEO”, a arătat Mirela Pascu.
În opinia sa, provocarea majoră este că persoanele cu dizabilități accesează site-urile diferit, iar fără testare reală, companiile nu pot înțelege cum arată experiența lor.
„Persoanele cu dizabilități nu accesează site-urile comerciale într-un mod în care credem noi. De exemplu, pentru cineva cu dislexie, un e-commerce foarte frumos poate fi o nebunie totală, pentru că nu vede decât pătrate. Daltonismul, alte forme de dizabilitate de vedere sau cognitivă creează dificultăți similare. Problemele sunt unitare, fie că e vorba de site-uri publice sau comerciale”, a punctat ea.

Chiar și pe site-urile medicale, accesibilitatea abia începe să fie introdusă.
„Au început să apară widget-uri de accesibilitate care dau voie persoanelor cu dizabilități și nu numai să facă modificări asupra site-ului. Pentru că una dintre lucrurile care le aduce ca diferență accesibilitatea web este că trebuie să dai controlul vizitatorului tău asupra site-ului. El poate să-ți închidă pozele, poate să închidă animațiile, poate să modifice foarte mult din layout ca să fie conform cu nevoile lui”, a spus Mirela Pascu.
În ceea ce privește sancțiunile, România se află printre statele cu cele mai mici amenzi, între 1.500 și 3.000 de euro, dar nivelul ar putea crește rapid.
„Pe modelul GDPR, amenzile la început erau mici, dar apoi Uniunea Europeană a impus României să prezinte dovezi concrete de conformitate și cuantumul a fost mărit. Ne așteptăm ca pe același model să facă și cu accesibilitatea web. În Belgia, Germania sau Grecia, amenzile minime sunt deja de 100.000 de euro pentru neconformitate”, a subliniat fondatoarea Inclusivo.

Autoritatea de Digitalizare este instituția responsabilă de aplicarea legislației.
„Ce recomandăm noi acestei autorități este să contacteze auditori certificați în accesibilitate web pentru a sta de vorbă cu ei, a face un test rotund, a gândi un plan de punere în practică. Recomandăm să se dea avertismente inițiale tuturor, cu un interval rezonabil pentru remediere, și apoi să înceapă sancționările. În timp, e clar că vor trebui să mărească cuantumul suficient de mult încât să creeze interes real din partea mediului de afaceri”, a explicat Pascu.
Din punctul de vedere al companiilor, costurile și complexitatea implementării variază. Unele firme își doresc să fie 100% accesibile și tratează acest lucru ca pe un avantaj de branding și CSR. Însă, pentru conformitatea legală, pragul de 90% rezolvare a problemelor este de regulă suficient pentru a nu atrage sancțiuni.
„Noi am creat o soluție care face remedieri automate la cea mai mare plajă de probleme de accesibilitate, astfel încât compania să ajungă rapid în zona verde, de 90%. Diferența de 10% poate fi rezolvată separat, prin audituri manuale. Soluția noastră este un script inserat în header-ul site-ului, care funcționează ca un filtru. Vizitatorul accesează site-ul prin acest filtru, iar site-ul devine accesibil. Atâta timp cât el există pe site, site-ul este accesibil”, a conchis Mirela Pascu, fondatoarea Inclusivo.