România are nevoie de stabilitate, reformă și unitate în momentul de față, spune la Profit.ro TV, Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB).
“Văd economia României ca o masă cu trei picioare: statul, populația și companiile. Toate cele trei picioare înregistrează deficiențe, însă cele mai mari dezechilibre sunt la stat”, precizează aceasta
România s-a evidențiat ca fiind statul cu deficitele gemene cele mai ridicate din UE, mai adaugă Gabriela Folcuț: „Mă refer la deficitul bugetar de aproape 9% în 2024, deși noi am agreat cu Comisia Europeană un plan de reducere graduală a deficitului bugetar până la un nivel de sub 3%. Rămâne de văzut dacă anul acesta reușim să ne încadrăm în ținta de 7%.”. Ea amintește că deficitul de cont curent este unul destul de ridicat din cauza dezechilibrului balanței comerciale. ”Asta pentru că importăm mult mai mult decat exportăm. În economia României avem nevoie de ample măsuri de redresare, nu doar de corecție pe termen scurt, pentru că de foarte multe ori în ultimii ani ne-am concentrat pe a corecta ceva și nu a construi ceea ce este nevoie. Am tratat efectul, nu și cauza”, arată directorul executiv al ARB.
Gabriela Folcuț subliniază și importanța reducerii economiei gri din România, care are o pondere de circa 26% din PIB, menționând că aici “cel mai mare impact îl are munca la negru”, care nu face decât să “acutizeze problemele pe care le au românii în momentul de față”.
“Avem deja un loc neonorant, locul întâi în Uniunea Europeană, din perspectiva ratei de sărăcie și excluziune socială de 32%. Asta înseamnă că un român din trei este expus acestui risc de sărăcie și excluziune socială”, mai spune aceasta.
Ea reamintește și de scădere perspectivei de rating a României de la stabilă la negativă și afirmă că “trebuie să evităm cu toate forțele să fim depunctați ca țară, să fie retrogradat ratingul României, pentru că altfel consecințele vor fi extrem de negative”.
“România are o notă la purtare, care este ratingul acesta. În momentul de față, România are un rating BBB minus de la agențiile de rating. Asta înseamnă că se situează doar cu o treaptă deasupra treptei de junk sau de o țară nerecomandată pentru investiții. Toate cele trei agenții de rating au scăzut perspectiva de rating, de la stabilă la negativă, nu rating-ul în sine, ci perspectiva, dar este un prim semnal că sunt pregătite, în cazul în care nu ne disciplinăm, să ne scadă și rating-ul. Acest rating este nota la purtare în funcție de care România, ca stat, ca populație, ca și companii, reușește să atragă finanțare”, precizează Folcuț.
Retrogradarea rating-ului, continuă ea, ar înseamna, în primul rând, investiții mult mai scăzute. În același timp, înseamnă și creșterea costurilor de finanțare pentru statul român, pentru populație, pentru companii.
“Noi am avut un progres în ultimii ani în ceea ce privește creșterea indicatorului care măsoară bunăstarea economică individuală, în sensul în care suntem la același nivel cu Polonia și Estonia.
Acest indicator măsurat ca PIB per capita în funcție de paritatea puterii de cumpărare standard a ajuns la 79% din media Uniunii Europene. Surclasăm șase state în topul Uniunii Europeane.
Însă, în situația în care se ajunge ca România să fie depunctată, sper să nu ajungem în această situație, această bunăstare va fi afectată, dobânzile vor fi afectate, capacitatea noastră de a ne împrumuta și de a trăi și a dezvolta economia României, toate acestea vor avea de suferit”, subliniază directorul executiv al ARB, care se arată optimistă că se vor găsi soluțiile necesare astfel încât România să nu fie depunctată de către agențiile de rating.
“Suntem optimiști pentru că încă sperăm la o cooptare a industriei bancare la a găsi și implementa soluții. Sperăm că de data asta se va întâmpla în sensul în care sunt jaloane care trebuie îndeplinite. Sunt proiecte în PNRR care merg foarte bine, dar sunt și proiecte care au carențe. Trebuie să găsim oamenii potriviți, fie că sunt din mediul public sau mediul privat. Trebuie găsim acel ceva. Avem o lege în ceea ce privește parteneriatul public-privat, dar nu este funcțională. Trebuie să o facem funcțională. Este momentul T0, în care dacă nu ne mișcăm așa cum trebuie, economia României și noi toți vom avea de suferit”, precizează aceasta.
Gabiela Folcuț atrage atenția și asupra problemelor demografice din România, menționând că există în continuare o rată foarte crescută de imigrație.
“O statistică ne arăta că aproape un sfert din forța de muncă activă a România a emigrat înainte de pandemie. Lucrurile nu sunt total diferite în momentul de față.
Aproape 20% dintre tinerii cu vârsta de până în 26 de ani nu lucrează sau nu lucrează la vedere, nu sunt cuprinși formal în câmpul muncii și deja 25 de județe din 41 au un număr de pensionari mai mare decât numărul de angajați.
Asta ne ridică probleme pe termen mediu și lung cu privire la sustenabilitatea sistemului de pensii. În câmpul muncii avem acum aproximativ 5,1 milioane de salariați”, afirmă aceasta.
Dificultăți se resimt și în rândul companiilor. O treime dintre companiile din România au capital negativ, ceea ce înseamnă că nu pot accesa credite sau fonduri europene.
În plus, majoritatea companiilor apelează mai degrabă la creditul comercial decât la creditul bancar.
“Raportul este de 2 la 1. Asta înseamnă că, în contextul acesta, în care se observă deja o creștere a ritmului insolvenței de aproape 9% comparativ cu perioada anului de dinainte, ne indică un risc mai mare de faliment și în România cam 90% din firmele care intră în insolvență ajung în faliment, din păcate.
Sunt și alte probleme cu care se confruntă. Avem majoritatea companiilor în categoria celor mici cu maxim un angajat. Și atunci, când ne facem planul de redresare a economiei României, de impunere a unor taxe impozite sau de reducere a amprentei statului în economie, mă refer la reforma administrativă care este la rândul ei așteptată, trebuie să avem în vedere și capacitatea firmelor de a face față unor eventuale taxe și impozite”, mai spune Gabriela Folcuț, adăugând că reforma fiscală trebuie să țină cont și de capacitatea firmelor și a populației de a suporta noi taxe și impozite.
“Sunt foarte multe companii mici care nu pot neapărat să facă față unor eventuale taxări majore”, completează aceasta.
Așteptarea sistemului bancar și a Asociației Române a Băncilor este de a fi co-optați de către Administrația Prezidențială și de către Guvernul României în acest proces, de identificare măsurilor pentru a redresa economia României atât din perspectiva corecției deficitelor gemene, dar și a identificării sectoarelor cheie care pot fi dezvoltate cu finanțare bancară.
“Noi avem capacitatea ca sistem bancar să mobilizăm capitalul și dacă ne uităm la cifrele legate de creditare, pe sold, într-adevăr, a fost o evoluție de 9% în aprilie 2025, comparativ cu aprilie 2024, până la 425 miliarde lei. Însă, a ne uita strict la soldul creditului neguvernamental, fără să luăm în calcul și creditarea, volumul de credite noi, este o greșeală.
Dacă ne uităm la volumul creditelor noi, chiar dacă mai sunt și refinanțări acolo, dar avem 181 de miliarde de lei alocate în 2024. Și analizând perioada 2020-2024, observăm că volumul de credite noi alocate de bănci companiilor și populației se cifrează la 624 miliarde lei. Asta ce spune? Că avem acea capacitate să mobilizăm banii în economie, fie că vorbim de creditarea companiilor, creditarea populației sau a statului român.
E adevărat, în ceea ce privește creditul guvernamental, sunt destul de expuși până la un prag aproape de maxim de 25%, însă se găsesc resurse să finanțăm în continuare și este nevoie ca industria bancară, Asociația Română a Bâncilor și specialiștii din industria bancară să fie co-optați”, mai spune Gabriela Folcuț, adăugând că fără finanțare economia nu se redresează.
Astfel că, trebuie identificate acele sectoare cheie de producție în economia națională, astfel încât să se reducă importurile acelor produse care pot fi realizate în România.
Directorul executiv al ARB mai spune și că taxarea muncii în România nu este o soluție pentru redresarea economiei și reducerea deficitului bugetar.
“Taxarea muncii este la un nivel foarte ridicat în România. Nu este o soluție să taxăm suplimentar munca în România. Ponderea este una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, de 41,5%. Trebuie să găsim o soluție să nu punem o presiune și mai mare pe cei 5 milioane de salariați”, afirmă ea.
Un alt risc evidențiat de aceasta este de creștere a ratei creditelor neperformante, atât pentru populație, cât și pentru companii.
“Deja, rata creditelor neperformante are o tendință de creștere, a ajuns la 2,53% în luna martie față de un nivel de 2,46% în decembrie 2024”, precizează Folcuț.
“Și inflația este așteptată să crească de la nivelul actual de 4,85% în trimestru II-III, odată ce vom avea și efectul de runda a doua a reformei fiscale, vom vedea și efectul deprecierii leului în raport cu euro în inflație cât de curând.
În trimestrul IV vom vedea și o creștere a IRCC-ului din cauza instabilității politice și guvernamentale prin care am trecut. Să nu uităm că leul s-a depreciat foarte rapid în raportul cu euro, acum tinde să-și revină, nu știu până la ce prag.
Și dobânda a crescut foarte mult, cu peste 1,5 puncte procentuale în 2-3 săptămâni. Probabil vom asista la o revenire, nu știu dacă la nivelul respectiv, dar asta înseamnă un efort mai mare pentru toți cei care sunt împrumutați în lei în funcție de ROBOR”, mai spune directorul executiv al ARB.
Despre taxarea suplimentară a băncilor cu 2% din cifră de afaceri, Gabriela Folcuț afirmă că “are un efect nociv asupra sistemului bancar”.
“Statul se bucură de niște încasări, dar, pe de altă parte, trebuie să privească lucrurile altfel. În sensul în care, de regulă, băncile folosesc banii pentru capitalizare. Banii obținuți din profit îi recapitalizează. Dacă recapitalizezi mai puțin înseamnă că ai un capital mai mic și nu poți să oferi credite mai multe economiei naționale.
Să nu uităm și zona băncilor mici. Poate unele dintre ele au un profit foarte mic sau nu au profit deloc, dar cu toate acestea tot trebuie să plătească acei 2% din cifra de afaceri. Or, această taxă pune o presiune foarte mare asupra acestor instituții de credit și să nu ne mire dacă unele dintre ele ajung să iasă de pe piața din România. Nu este o soluție taxarea celui care este competent în economia națională”, atrage atenția Gabriela Folcuț.
