Majoritatea barurilor și cluburilor aflate în subsoluri, în București, nu au probabil autorizație de construire și nu respectă normativele de evacuare, iar din acest motiv cei care intră acolo nu sunt în siguranță în cazul unui incendiu sau al unui cutremur, ale cărui efecte secundare sunt incendiile și exploziile, a declarat pentru Profit.ro Ștefan Dumitrașcu, arhitectul șef al Sectorului 3.
"Din păcate, în zona centrală a Bucureștiului și în sistemul ăsta underground nu cred că există bar sau club care să respecte aceste normative de evacuare. Am fost prin câteva cluburi bucureștene și am ieșit în următoarele cinci minute din fiecare, cu toate că aveam întâlniri cu prieteni, din cauza faptului că mi-am dat seama că pe o ușă de acces lată de 80 de centimetri, aflată în capătul unei scări care are aceeași lățime, dacă se împiedică și cade o domnișoară pe tocuri de 10 centimetri, peste ea cad eu, pe noi doi nu ne mai mută din gangul ăla nici Arnold Schwarzenegger, dacă are în spate 200 care vor să iasă. Murim sufocați", a spus Dumitrașcu.
El a explicat că incendiile, în general, sunt efecte secundare ale unor cataclisme de tipul cutremurelor. După seism apar și explozii sau incendii, deci un incendiu este doar 10-15% din ce se poate întâmpla în cazul unui seism major.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
"În cazul unui cutremur incendiul este ceva secundar, și uite ce nenorociri poate produce o chestie secundară, în momentul în care lumea nu poate părăsi focarul. Ca să nu discutăm câte victime ar face și cutremurul, dacă ar bloca unica, mica ieșire. Atunci șansele de salvare scad exponențial către zero", a afăugat el.
Arhitectul a povestit că a ajuns, de-a lungul vremii, și în cluburi în străinătate, din SUA până în Bali sau Tokyo, și nici acolo nu s-a simțit confortabil. Întotdeauna, a afirmat el, cluburile au un singur acces, și acela controlat, pe unde se intră și unde se dau biletele. Eventual au câte un "back door" pe unde intră artiștii.
Dumitrașcu a mai spus că, în schimb, în cluburile din străinătate există seturi de uși de evacuare care se deschid în mod automat în cazul alarmei și publicul poate ieși foarte ușor, în caz de urgență.
"Se evacuează ca un avion, adică în 30 de secunde sau un minut toată lumea e afară. La noi, în cluburi, evacuarea se face foarte greu pentru că ori nu există căi de evacuare, ori aceste căi de evacuare există, dar din noțiuni de negoț, de funcționare a afacerii, sunt ținute legate cu lanțul", a adăugat el.
Majoritatea cluburilor din București, a completat arhitectul, nu sunt construite de la zero, ci sunt spații care inițial au fost hale, subsoluri, cinematografe, restaurante etc.
"Pentru această categorie de lucrări e necesară emiterea autorizației de construire, nu de funcționare. Autorizația de funcționare este un document pe care îl are orice tarabă. Cred că marea lor majoritate au fost amenajate fără autorizație de construire", a mai spus el.
Schimbarea destinației unui spațiu și amenajarea lui interioară se face, conform legii, cu autorizație de construire, care necesită un dosar mult mai serios decât o autorizație de funcționare pe care îl poate obține orice fel de tarabagiu care vinde cremvurști.
Arhitectul a arătat că nimeni nu spune că pentru schimbarea destinației unui spațiu se cere autorizație de construire. Chiar dacă s-a construit acolo un set de wc-uri cu pereți de rigips, este nevoie de această autorizație, care presupune și un aviz de la autoritatea pentru sănătate publică, de la Inspectoratul de Stat în Construcții și de la inspectoratul pentru Situații de Urgență - avizul de pompieri, care se dă în baza unui scenariu la foc cu evacuare.
"Recepția autorizației nu se poate face decât de față cu pompierul, care e cel mai drastic dintre cei care participă la astfel de recepții, și nu-ți semnează decât dacă ai totul în regulă. Aceste autorizații trebuie verificate în primul rând de autoritatea proximă, respectiv poliția locală", a mai spus Ștefan Dumitrașcu.
Cei trei acționari ai SC Colectiv Club au fost puși luni sub acuzare pentru ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, după ce 30 de persoane și-au pierdut viața și 184 au fost rănite în urma tragediei de vineri seara, de la clubul Colectiv.
Profit.ro a publicat sâmbătă lista localurilor, băncilor și magazinelor din clădiri pericol public din centrul Bucureștiului care riscă închiderea. Astfel, Club A, Club Fire, City Grill Lipscani, Fratelli Espresso Bar, Teatrul Nottara, cinematografele Patria, Studio și Cinema Pro, agenții ale Băncii Transilvania, Raiffeisen, Bancpost, farmacii Sensiblu sunt doar câteva dintre unitățile comerciale aflate în imobile cu risc seismic ridicat care vor fi scoase din spațiile actuale, potrivit unei legi adoptate deja de parlamentari și trimisă la promulgare.
Un cutremur puternic poate produce, în spațiile comerciale din centrul Capitalei, care implică aglomerări de persoane, tragedii cu mai multe victime decât cea petrecută vineri noapte în clubul Colectiv.
În imobilele din București cu cel mai ridicat risc de prăbușire la cutremur (gradul I), care prezintă pericol public, funcționează, în prezent, 54 de restaurante, baruri și cluburi, 4 teatre și cinematografe, 7 unități bancare, 5 farmacii, 63 magazine, 4 galerii de artă, 13 clinici medicale și saloane cosmetice, dar și alte instituții, inclusiv o universitate sau un centru de informare turistică.
Majoritatea sunt în clădiri vechi cu peste 3 etaje, categorie pentru care legea menționată prevede includerea în programele publice de reabilitare. Multe alte unități comerciale funcționează în imobilele cu grad de risc mai redus, care ar putea fi, de asemenea, afectate de restricțiile legii.
Reprezentanții hotelurilor și ai agențiilor de turism cred că tragedia din clubul bucureștean Colectiv va avea impact doar pe termen scurt asupra fluxului de turiști străini către București. Capitala nu este recunoscută, deocamdată, ca o destinație de clubbing, iar majoritatea străinilor care ajung aici sunt fie oameni de afaceri, veniți în interes de serviciu, fie pensionari care vin să viziteze orașul, ca parte a unor circuite mai lungi, și nu amatori de distracții în cluburi, care ar putea, acum, să se teamă să mai vină la distracție în București.
