Astfel, Executivul de la București va putea desemna supraveghetori care să monitorizeze activitatea subsidiarelor românești ale Lukoil, ″în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate (sancționate - n.r.), care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România″ și care să avizeze toate tranzacțiile și plățile externe ale acestora.
După cum a relatat Profit.ro aici și aici, legislația românească în prezent în vigoare, deși reglementează și ″modalitatea de punere în aplicare la nivel național a sancțiunilor internaționale, care nu au caracter obligatoriu, adoptate (...) de către alte state, precum și a celor adoptate prin decizii unilaterale ale României sau ale altor state″, stipulează totodată că instituirea unui astfel de regim de supraveghere nu se poate face la inițiativa autorităților românești, ci doar la solicitarea companiilor locale controlate de acționari sancționați.
Lukoil deține în România rafinăria Petrotel Ploiești, un lanț de peste 300 de benzinării, un business de comercializare angro de uleiuri auto, un trader de țiței și produse petroliere, un trader de gaze, precum și aproape 88% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, prin societățile comerciale Petrotel Lukoil SA, Lukoil România SRL, Lukoil Lubricants East Europe SRL, Litasco SA Geneva Sucursala București, Sustainable Energy Supply North SRL și Lukoil Overseas Atash BV Amsterdam Olanda Sucursala București.
Trei companii și-au manifestat intenția de a cumpăra rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua de benzinării din România ale Lukoil, a declarat ieri ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
″Sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, produc efecte extrateritoriale atunci când adoptarea acestora determină schimbarea conduitei unor persoane fizice și juridice din România față de persoanele și entitățile desemnate care fac obiectul sancțiunilor unilaterale, conducând la îngreunarea sau blocarea activității acestora.
Impactul acestor efecte este semnificativ, spre exemplu, atunci când provoacă distorsionarea unui sector al economiei României, afectarea activității unui operator important pe piața română în așa măsură încât suplinirea activității acestuia ar presupune creșterea semnificativă a prețurilor pieței sau când periclitează securitatea energetică a României″, scrie în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență.
Potrivit sursei citate, într-o astfel de situație, Guvernul va putea adopta, din oficiu sau la cererea persoanei juridice afectate, o hotărâre prin care să constate impactul economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de aceste sancțiuni și să instituie un regim de supraveghere extinsă asupra acesteia.
″În cazul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României, Guvernul României poate adopta, din oficiu, o hotărâre de Guvern, prin care:
a) constată impactul economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de aceste sancțiuni (...); b) hotărăște instituirea supravegherii extinse și desemnează un reprezentant care să exercite calitatea de supraveghetor, stabilind drepturile, obligațiile și atribuțiile acestuia, în conformitate cu prezenta ordonanță; c) stabilește persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă; d) stabilește orice elemente necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, inclusiv identificarea persoanelor și/sau entităților desemnate care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state și în raport cu care persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă nu poate derula operațiuni de natură comercială/contractuală″, stipulează draftul de act normativ.
Prin impact economic semnificativ se înțelege: a) distorsionarea unui sector al economiei; b) afectarea activității unui operator important pe piața română în așa măsură încât suplinirea activității acestuia ar presupune creșterea semnificativă a prețurilor pieței; c) periclitarea securității energetice a României.
″Mecanismul prevăzut are în vedere posibilitatea ca România să contribuie la implementarea unor obiective comune cu state cu care împărtășește aceeași viziune și atașamentul față de ordinea de drept internațional, permițând totodată instituirea măsuri tranzitorii, care iau în considerare impactul acestor măsuri asupra economiei României.
Prezentul proiect de act normativ va determina reducerea impactului efectelor extrateritoriale ale sancțiunilor unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România asupra persoanelor juridice din România prin instituirea unui mecanism care să asigure continuarea activității acestora cu asigurarea conformității cu aceste sancțiuni, reducerea riscului de pierdere a locurilor de muncă pentru salariații din domeniile de activitate afectate de sancțiunile internaționale și de creștere a șomajului.
Pe termen scurt, soluțiile identificate în prezenta ordonanță de urgență prezintă un posibil impact economic, în ipoteza în care Guvernul va adopta hotărâri în baza acestei ordonanțe. Pe termen mediu și lung, crearea mecanismului propus este de natură a consolida atractivitatea României pentru investitorii din statele like-minded″, se mai spune în nota de fundamentare.
Sistemul de supraveghere extinsă
(1) Supraveghetorul desemnat (...) are următoarele drepturi principale:
a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, în calitate de observator;
b) să aibă acces în toate locațiile în care își desfășoară activitatea persoana juridică;
c) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
d) să fie remunerat pentru activitatea desfășurată, din fondurile persoanelor juridice, cu o indemnizație la nivelul maxim stabilit pentru membrii consiliului de administrație, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. c) și d) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau la nivelul maxim al salariului persoanelor cu funcție de conducere, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. a), b) și e) din aceeași lege, dar nu mai puțin de 10.000 lei brut.
(2) Supraveghetorul desemnat (...) are următoarele obligații principale:
a) să avizeze toate tranzacțiile și plățile externe ale persoanei juridice supravegheate;
b) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate, care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România;
c) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit. b);
d) să informeze de îndată Guvernul în legătură cu constatările făcute, precum și cu punctul de vedere prezentat de persoana juridică;
e) să întocmească lunar o informare către Guvern privind activitatea persoanei juridice, în baza activității de monitorizare;
f) să păstreze secretul comercial, secretul fiscal și să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal în îndeplinirea obligațiilor sale;
g) să depună diligențele necesare pentru asigurarea respectării de către persoana juridică supravegheată a sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România.
(3) Persoana juridică supravegheată are următoarele obligații:
a) să informeze și să comunice, în timp util, supraveghetorului data, ora și locul la care vor avea loc ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul acesteia, precum și documentele ce urmează a fi supuse dezbaterii;
b) să permită accesul supraveghetorului în toate locațiile în care își desfășoară activitatea, la solicitarea acestuia;
c) să permită accesul supraveghetorului la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
d) să solicite avizul supraveghetorului pentru orice tranzacție sau plată externă;
e) să transmită un punct de vedere la solicitarea supraveghetorului formulată potrivit alin. (2) lit. c) în termen de 24 de ore de la solicitare.
