Aurul își menține statutul de activ strategic de rezervă

Aurul își menține statutul de activ strategic de rezervă, în condițiile în care îngrijorările privind creșterea datoriei publice și instabilitatea geopolitică îi susțin atractivitatea ca refugiu, în pofida majorării puternice a randamentelor obligațiunilor, au declarat luni doi oficiali ai unor bănci centrale, transmite Reuters.

CITEȘTE ȘI După o pauză de doar o lună, Jumbo revine în România pe scădere. Retailerul pregătește hipermarketul din Baia Mare, lansând deja angajări

În mod obișnuit, prețul aurului scade atunci când randamentele obligațiunilor cresc, deoarece se majorează costul de oportunitate al deținerii unui activ care nu oferă dobândă. În acest an însă, deși aurul s-a depreciat cu aproximativ 4%, iar randamentele titlurilor de Trezorerie americane au urcat la maxime ale ultimelor decenii, cotația metalului prețios s-a menținut peste 4.000 de dolari pe uncie, scrie News.ro.

Achizițiile băncilor centrale și cererea pentru active de refugiu au oferit un sprijin important prețului, potrivit analiștilor.

"Aurul este un activ de refugiu, probabil activul de refugiu, după cum demonstrează performanța sa de-a lungul timpului și într-o gamă largă de crize", a declarat Sergio Nicoletti Altimari, viceguvernator al Băncii Italiei, la conferința anuală a London Bullion Market Association, organizată la Sorrento.

"Acest rol este deosebit de relevant astăzi, într-un mediu caracterizat de riscuri geopolitice ridicate și preocupări privind fragmentarea economică", a adăugat el.

Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a afirmat că majorarea randamentelor crește atractivitatea relativă a obligațiunilor pentru administratorii rezervelor valutare ale băncilor centrale. Argumentele pentru diversificarea rezervelor prin aur rămân însă puternice, având în vedere tensiunile geopolitice și riscul de credit asociat nivelurilor ridicate ale datoriei.

Cererea de aur din partea băncilor centrale este estimată să scadă în 2026 cu 15%, la aproximativ 720 de tone, potrivit unei prognoze publicate în iunie de firma de consultanță Metals Focus. Volumul ar urma însă să rămână peste nivelurile înregistrate înainte de 2022.

CITEȘTE ȘI FOTO Renault Group numește un nou CFO, după plecarea lui Duncan Minto

Altimari a afirmat că piața aurului a trecut printr-o schimbare structurală după 2022, alimentată în special de achizițiile băncilor centrale din economiile emergente. Preocupările privind datoriile publice ridicate și expansiunea fiscală au susținut, de asemenea, cererea și au slăbit relația inversă tradițională dintre aur și randamentele reale ale obligațiunilor.

"Aceste forțe au devenit deosebit de evidente anul trecut și la începutul acestui an, când relația tradițională dintre aur și randamentele reale s-a slăbit semnificativ", a spus oficialul Băncii Italiei.

Schimbări importante au avut loc și în China, cel mai mare consumator mondial de aur. Zeng Hui, vicepreședinte al Shanghai Gold Exchange, a declarat că investițiile și investitorii instituționali joacă un rol tot mai important pe piața chineză.

Achizițiile de lingouri și monede de aur au depășit pentru prima dată în 2025 consumul de aur pentru bijuterii în China, reflectând transformarea structurii cererii pentru metalul prețios.

Polonia intră în top 10 mondial al rezervelor de aur

Băncile centrale au fost deosebit de active în 2025: mai multe țări, inclusiv Polonia, Kazahstan, Brazilia și China, și-au extins rezervele de aur ca parte a unor strategii de consolidare a stabilității financiare. În timp ce unele națiuni și-au mărit rezervele pentru a se proteja împotriva tensiunilor geopolitice și a volatilității valutare, altele, precum Singapore și Uzbekistan, și-au redus deținerile pentru a reechilibra portofoliile și a gestiona lichiditatea.

Aceste mișcări evidențiază rolul aurului ca o componentă extrem de apreciată a rezervelor naționale, scrie Hotnews.ro.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Producția redusă la Dacia afectează Horse România. Au fost deja 3 zile de oprire a activității

Începând cu iulie 2026, aurul a rămas un punct central al piețelor financiare globale, chiar dacă prețurile au oscilat ca răspuns la schimbările așteptărilor politicii monetare și la puterea dolarului. Având în vedere acest lucru, echipa BestBrokers a realizat o analiză cuprinzătoare a cererii de aur din partea băncilor centrale pe parcursul anului 2025 și în primele luni ale anului 2026.

Pe baza celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului, am identificat care țări și-au extins cel mai semnificativ deținerile oficiale de aur și care le-au redus, oferind o imagine detaliată a modului în care strategiile privind rezervele suverane au evoluat odată cu evoluțiile macroeconomice și de piață mai ample.

În 2025, mai multe țări au continuat să își consolideze rezervele de aur, Polonia fiind în frunte, adăugând 102 tone, o creștere de 14% față de cele 89,5 tone achiziționate în anul precedent.

Abordarea Băncii Naționale a Poloniei rămâne ghidată de incertitudinea geopolitică persistentă, în special de consecințele durabile ale războiului Rusiei din Ucraina, care a menținut considerațiile de securitate primordiale. Prețurile record ale aurului nu au contribuit prea mult la temperarea acumulării, după cum o demonstrează cele 34,9 tone achiziționate în ultimul trimestru, după o scurtă perioadă de stagnare relativă.

În iulie 2026, deținerile Poloniei se ridicau la 613,853 tone, reprezentând aproximativ 30,10% din rezervele sale totale și asigurând poziția țării ca al 10-lea cel mai mare deținător oficial de aur din lume.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Antreprenorul Andrei Sandu îl atrage pe milionarul belgian Peter de Cuyper în MediaCity cu planul de a se extinde în noi orașe din România

Kazahstanul, Brazilia și China și-au extins, de asemenea, rezervele de aur anul trecut. Kazahstanul a adăugat 57 de tone, o inversare notabilă după vânzările nete de 10,2 tone în 2024, semnalând un angajament strategic reînnoit față de aur ca activ de rezervă esențial.

Brazilia a rămas în mare parte inactivă în cea mai mare parte a anului, dar a reintrat puternic pe piață cu achiziții substanțiale în septembrie, octombrie și noiembrie, în valoare totală de 42,8 tone.

Între timp, China și-a continuat acumularea metodică, adăugând 26,8 tone pe lângă cele 44,2 tone achiziționate în 2024, aducând deținerile sale oficiale la peste 2.307 tone și consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare deținător de aur din lume.

După o creștere substanțială de 77,4 tone în 2024, Turcia a continuat să-și consolideze rezervele, adăugând 25,8 tone. Ritmul, însă, s-a moderat în comparație cu acumularea mai agresivă din 2022 (147,6 tone) și urmează unei reduceri modeste în 2023 (-1,6 tone). Dincolo de jucătorii majori, alți cumpărători notabili în 2025 au inclus Republica Cehă, Irakul, Republica Kârgâzstan, Cambodgia și Uzbekistanul, fiecare adăugând aproximativ 8 tone sau mai mult și asigurându-și un loc printre primii zece cumpărători de aur ai anului.

Bulgaria a reintrat pe piață pentru prima dată în ultimii ani, achiziționând 2,05 tone înainte de adoptarea monedei euro în 2026. Achiziția a fost legată de pregătirile țării pentru aderarea la zona euro, care impune Băncii Naționale a Bulgariei să transfere o parte din activele sale de rezervă, inclusiv aur și valută străină, către Banca Centrală Europeană.

Într-o tendință neașteptată, mai multe bănci centrale și-au redus rezervele de aur în 2025, Singapore fiind în frunte. Datele indică faptul că mai multe țări au optat pentru vânzarea unor porțiuni din deținerile lor, probabil ca răspuns la presiunile economice, la reechilibrarea portofoliului sau pentru a menține lichiditatea pe piețele volatile. Un alt factor care a determinat aceste vânzări a fost creșterea istorică puternică a aurului: după ce prețurile au crescut brusc în 2025, unele bănci centrale au profitat de evaluările ridicate pentru a realiza câștiguri, ajustându-și strategiile de rezerve, menținând în același timp expunerea la metalul prețios.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ O nouă scumpire a benzinei, care s-a apropiat la 80 de bani de prețul motorinei

Singapore și-a redus constant rezervele de aur pe tot parcursul anului 2025 , începând din martie cu o vânzare de 4,85 tone și aducând totalul vânzărilor pentru anul respectiv la 26,5 tone. Aceasta marchează o inversare clară față de strategia sa anterioară de acumulare: după decenii de relativă inactivitate, țara a achiziționat 26,3 tone în 2021 și 76,3 tone în 2023, înainte de a iniția vânzări modeste de 10,1 tone în 2024. Reducerile din 2025 reflectă o ajustare deliberată a portofoliului, probabil menită să profite de prețurile ridicate ale aurului, menținând în același timp o componență echilibrată a rezervelor.

În ciuda acestor vânzări oficiale, orașul-stat a devenit un centru major pentru depozitarea privată a aurului, atrăgând persoanele ultra-bogate care caută o jurisdicție sigură în contextul incertitudinii economice și geopolitice globale. Facilități precum The Reserve au înregistrat o cerere în creștere, comenzile de depozitare fizică a aurului și argintului crescând brusc la începutul anului 2025, reflectând reputația Singapore-ului ca „Geneva Estului” și o destinație preferată pentru investitorii care caută depozitare sigură, nebancară.

Rusia și-a redus rezervele de aur cu 6,22 tone în 2025 , punând capăt unei lungi perioade de acumulare care a înregistrat 17 ani consecutivi de achiziții până în 2023, urmate de doi ani de rezerve stabile. În urma unui declin net de aproximativ 28 de tone până în prezent în 2026, stocul oficial de aur al țării se ridică acum la 2.292,31 tone, reprezentând 44,40% din rezervele sale totale și asigurându-i poziția de al cincilea cel mai mare deținător oficial de aur din lume.

Germania deține una dintre cele mai mari rezerve de aur din lume, a doua după Statele Unite. În 2025, a redus această cantitate cu 1,28 tone, aducând totalul rezervelor sale la 3.350,25 tone. Țara își extrage constant aur din rezervele sale de aur timp de decenii; datele WGC arată că Germania și-a redus rezervele în fiecare an din cel puțin 2002 (cele mai recente date disponibile), adesea prin exporturi regulate către Regatul Unit. Vânzarea din 2024 de 1,1 tone a fost cea mai mică reducere anuală înregistrată vreodată.

Alte țări care și-au redus rezervele de aur în 2025 includ Iordania, Mexic și Insulele Solomon , deși vânzările lor nete au rămas modeste, fiecare sub o tonă. După patru ani consecutivi de acumulare, Iordania și-a redus deținerile cu 800 de kilograme. Mexicul a vândut 100 de kilograme în aprilie, în timp ce Insulele Solomon au cumpărat și vândut aur pe tot parcursul anului, încheind în cele din urmă anul 2025 cu o reducere netă de 100 de kilograme.

Cine nu deține aur?

Deși este una dintre cele mai importante națiuni miniere de aur din lume, Canada se numără printre puținele țări care nu dețin aur în rezervele lor oficiale. Banca Canadei și-a vândut integral lingourile de aur în ultimele două decenii și raportează astăzi 0 tone de aur ca parte a rezervelor sale internaționale. Această decizie reflectă o opinie politică de lungă durată, conform căreia titlurile de trezorerie ale SUA și alte active cu lichiditate ridicată sunt mai potrivite pentru gestionarea rezervelor decât aurul, lucru pe care fostul viceguvernator Timothy Lane l-a descris cândva ca nefiind încadrabil în „cadrul de corelare a activelor” al Canadei .

Norvegia este un alt exemplu notabil. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, banca sa centrală a evacuat aproximativ 50 de tone de aur către Regatul Unit și Statele Unite pentru a sprijini guvernul în exil. După război, părți din tezaur au fost returnate, dar în 2004, Norges Bank a anunțat vânzarea aproape tuturor lingourilor rămase, păstrând doar șapte bare și câteva monede în scopuri istorice și expoziționale. Astăzi, Norvegia raportează oficial 0 tone de aur în rezervele sale.

Aceste cazuri contrastează puternic cu majoritatea celorlalte economii avansate, unde aurul continuă să reprezinte o pondere semnificativă din rezervele băncilor centrale. Ele evidențiază faptul că nu toate economiile majore consideră metalul prețios esențial pentru strategia de rezerve, chiar și țările cu industrii miniere mari, precum Canada, sau cu stocuri istorice, precum Norvegia.

CITEȘTE ȘI GRAFIC Avertisment: Dobânzile României au scăzut, dar următorul test este deja foarte clar: bugetul pentru 2027 și capacitatea României de a demonstra că ajustarea continuă dincolo de măsurile temporare - Nazare

Națiunea care deține cea mai mare rezervă oficială de aur rămâne Statele Unite, cu 8.133,46 tone, reprezentând 83,10% din totalul rezervelor sale valutare. Germania și Italia urmează, cu 3.349,48 tone, respectiv 2.451,83 tone. Alte țări cu dețineri substanțiale includ Franța (2.436,97 tone) și China (2.331,50 tone). Rusia, Elveția, India și Japonia mențin, de asemenea, rezerve semnificative, Rusia deținând 2.298,53 tone, iar Elveția apropiindu-se de 1.040 tone.

În urma celei mai recente achiziții de 18,2 tone, Polonia a intrat oficial în top 10 țări cu cele mai mari rezerve de aur, depășind Turcia și Olanda. Achiziția a adus achizițiile totale de aur ale Poloniei în prima jumătate a anului 2026 la 63,6 tone, subliniind eforturile sale continue de a-și consolida deținerile de lingouri. Trebuie menționat că nu toate națiunile își raportează deținerile de aur către FMI, astfel încât totalurile reale pot varia. Împreună, cele mai mari zece rezerve naționale reprezintă 66,47% din totalul aurului deținut de instituțiile oficiale, în timp ce primele cinci țări dețin singure 51,01%.