Managerii români estimează, pentru perioada februarie - aprilie 2025, o relativă stabilitate a activității economice în industria prelucrătoare, construcții și servicii și o creștere a prețurilor în toate domeniile de activitate ale economiei, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Banca Comercială Română a încheiat anul trecut cu un profit în creștere cu 19% la 2,8 miliarde de lei, pe fondul creșterii veniturilor operaționale și a portofoliului de credite. Volumul de credite de consum noi a urcat cu aproape 52% față de 2023.
Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, a avut contract valabil de import, semnat cu gigantul azer de stat Socar, în perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024, însă nu a cumpărat niciun metru cub de gaz azer în baza înțelegerii, producția proprie fiindu-i suficientă pentru satisfacerea cererii clienților din portofoliu.
Compania care deține în România operatorul Digi Romania (fost RCS&RDS) a obținut în 2024 un câștig pretaxare EBITDA ajustat de 684,515 milioane euro, cu 15,79% mai mare decât cel de 591,163 milioane euro din exercițiul financiar precedent.
Grupul Banca Transilvania a încheiat anul 2024 cu un profit în creștere cu 59%, la 4,7 miliarde de lei, rezultat împins în sus de un câștig din achiziția OTP de 815 milioane de lei.
Europa ar putea fi următoarea regiune care să fie nevoită să plătească tarife vamale majorate pentru autovehiculele exportate în SUA, după Mexic, Canada și China. Statisticile arată că anual companiile auto din Europa vând aproape un milion de mașini peste ocean.
Un incendiu a izbucnit la un bloc cu șapte etaje și mansardă din Chiajna, județul Ilfov, pompierii intervenind cu mai multe autospeciale. Focul se manifestă la mansardă, fiind și degajări de fum. Au fost constituite echipe de căutare-salvare pentru a verifica apartamentele.
De la 1 iulie 2025, furnizorii nu vor mai fi limitați legislativ în ceea ce privește prețurile finale practicate în relația cu clienții și nici nu vor mai fi obligați să furnizeze temporar în pierdere în scop de protecție socială.
În toamna anului trecut, legea a fost schimbată din temelii, iar instituția a devenit integral autofinanțată, în principal prin tarife impuse companiilor din industria petrolieră și cea minieră pentru acte de reglementare emise (avize, permise, autorizații etc) și pentru diverse informații furnizate și prin transferuri (sub formă financiară) de ″tehnologie și pregătire profesională″.
Ministerul Finanțelor contează în acest an pe încasarea de către România a două tranșe din PNRR, în total circa 3 miliarde de euro (este luată în calcul doar componenta de împrumut a cererilor de plată), volumul total al împrumuturilor din sursă externă fiind estimat la 16-17 miliarde de euro. Suma care va fi obținută efctiv din PNRR va depinde de modul în care Guvernul îndeplinește jaloanele din cererile de plată, dar și de reorganizarea celor cinci cereri de plată rămase (4-8) în doar trei (4-6), având în vedere că trei este numărul maxim de cereri care mai pot fi depuse până la încheierea PNRR în august 2026.