BUGET 2019 Finanțele estimează creșteri utopice de venituri din impozitarea profiturilor băncilor comerciale și de la BNR, în contradicție cu alte previziuni oficiale și chiar cu propriile așteptări

BUGET 2019 Finanțele estimează creșteri utopice de venituri din impozitarea profiturilor băncilor comerciale și de la BNR, în contradicție cu alte previziuni oficiale și chiar cu propriile așteptări
Oana Osman
Oana Osman
scris 1 feb 2019

Deși testele de stres realizate anul trecut la bănci indică, conform datelor comunicate chiar Finanțelor de BNR, o restrângere dramatică a profiturilor băncilor în 2019 și 2020, chiar și în absența taxei pe active, Guvernul estimează venituri în creștere din impozitarea acestora în proiectul de buget. Potrivit artizanilor bugetari, în buzunarul statului ar urma să intre anul acesta, aplicând impozitul de 10%, o sumă ce depășește 50% din profiturile totale ale sistemului bancar estimate de testele de stres în scenariul de bază. Finanțele au trecut încasări mai mari și din impozitarea bveniturilor nete ale BNR. O proiecție bizară în condițiile în care același Guvern care cere băncii centrale să se lupte mai intens cu "speculatorii", folosind rezerva pentru a apăra leul și politica monetară pentru a forța scăderea dobânzilor, concomitent cu reducerea inflației, presupune ca banca centrală va reuși în același timp să facă și un profit și mai mare, din care să dea statului 80%, conform legii.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie

Finanțele se bazează pe încasări de 1,241 miliarde de lei anul acesta din impozitul pe profit aplicat băncilor comerciale, arată proiectul bugetului de stat. Suma este mai mare cu 2,76% decât cea preliminată pe 2018 (1,207 miliarde de lei), an care a fost unul cu profitabilitate record pentru sistemul bancar din România. Încasări în creștere din impozitarea profiturilor bancare sunt sperate și în anii următori: 1,273 mld lei în 2020, 1,305 mld lei în 2021 și 1,336 mld lei în 2022.

Optimismul MFP își găsește cu greu explicații. Ministerul a fost informat la finele anului trecut de Banca Națională a României, printr-un studiu de impact preliminar, asupra formei inițiale a proiectului de OUG care a introdus taxa pe active, analiză semnată de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, că BNR estimează o scădere dramatică a profitului sistemului bancar în 2019, cu 72% în 2019, când doar 9 bănci mai rămân profitabile, chiar și fără aplicarea taxei pe active. Cu noua taxă, situația ar fi și mai dezastruoasă.

BUGET 2019 Finanțele visează că băncile vor scădea drastic dobânzile: prevăd încasări zero din taxa pe active bancare, dar și cheltuieli mai mici cu dobânzile plătite de stat CITEȘTE ȘI BUGET 2019 Finanțele visează că băncile vor scădea drastic dobânzile: prevăd încasări zero din taxa pe active bancare, dar și cheltuieli mai mici cu dobânzile plătite de stat

Scrisoarea adresată Finanțelor a dezvăluit, de altfel, în premieră, rezultatele testelor de stres realizate anul trecut. Astfel, fără nicio taxă pe active, în scenariul de bază, BNR a arătat MFP că  se așteaptă la o scădere a profitului sistemului bancar în 2019, de la o valoare anualizată record de aproape 7,7 miliarde de lei (pe baza datelor din octombrie), la 2,2 miliarde de lei în acest an și 1,6 miliarde de lei în 2020. Cele 1,241 miliarde de lei trecute în proiectul de buget ca venituri din impozitul plătit de bănci ar fi, astfel, mai mult de jumătate din profitul total pe sistem estimat, de 2,2 miliarde de lei în 2019 deși cota de impunere este de doar 10%.

Încasări mai mari ar fi posibile doar dacă, în urma unor controale, ANAF ar stabili sume suplimentare de plată pentru anii trecuți, nerecunoscând deductibilitatea anumitor cheltuieli realizate de bănci. O astfel de ofensivă a ANAF a fost deja anunțată de instituție, prin controale țintite exact pe verificarea impozitului pe profit la bănci, după ce demersuri similare au avut loc în anii anteriori, cu sume suplimentare stabilite la plată de ordinul sutelor de milioane de lei, pe care băncile le-au contestat în instanță.

Mai mult, potrivit testelor de stres, din 23 de bănci profitabile în 2018, ar mai rămâne pe plus doar 9 bănci în 2019 și 2020 (din 35 existente la finele lui 2018), ceea ce arată o înrăutățire drastică a rezultatelor sistemului financiar, chiar și fără ca statul să vină cu taxarea suplimentară. Profitul estimat de BNR ar fi la mai puțin de jumătate decât cel înregistrat în oricare dintre ultimii patru ani.

Scenariul de bază nu presupune vreo deteriorare gravă a indicatorilor macroeconomici ai României, ci doar o încetinire a creșterii economice. Astfel, estimările BNR pornesc de la un scenariu de creștere economică de 10,9% în perioada 2018-2020 (4,4% în 2018 și 2,7% în 2020), o inflație în țintă, adică sub 3,5%, o rată a șomajului constantă la 5,2% și o creștere a prețului proprietăților rezidențiale de 20,4% - o evoluție mai degrabă favorabilă sectorului bancar, ce are mari expuneri pe partea de garanții pe activele imobiliare.

BUGET 2019 Guvernul majorează capitalul CEC Bank cu 940 milioane lei, măsură caracterizată explicit drept \ CITEȘTE ȘI BUGET 2019 Guvernul majorează capitalul CEC Bank cu 940 milioane lei, măsură caracterizată explicit drept "ajutor de stat" și anticipată de Vâlcov încă de la primele anunțuri privind "taxa pe lăcomie"

Calculele BNR au fost făcute pe prima formă a proiectului de OUG, așa că nu mai sunt actuale în privința impactului taxei pe active. Banca centrală a analizat mai multe variante de aplicare în mai multe scenarii. În prima formă a OUG, taxa urma să intre în vigoare la un nivel mediu al ROBOR (3 și 6 luni) de peste 1,5%. În forma aprobată intră în vigoare de la 2%. Cotele trimestriale porneau de la 0,2% și ajungeau la peste 0,9% în proiect, în timp ce în forma adoptată pornesc de la 0,1% și ajung la 0,5%.

Refăcând calculele pe forma aprobată a legislației fiscale, la valoarea activelor financiare anunțate de banca centrală pentru octombrie, rezultă că o taxă de 0,3% în fiecare trimestru (1,2% pe an), la nivelul actual al Robor,  ar avea un impact anual total de 4,5 miliarde de lei.

Acestea valori de impozitare aplicate la valorile foarte reduse de profitabilitate estimate de BNR ar duce la o pierdere de 2,3 miliarde de lei în 2019 și de 2,9 miliarde de lei în 2020, în condițiile aplicării trimestriale a taxei.

BNR a prezentat  și un scenariu de advers din testul de stres, în care economia economia ar intra în recesiune (-1% pe trei ani cumulat), ratele de dobândă pe termen lung ar crește la 6,7%, moneda s-ar deprecia cu 7,4%, iar șomajul ar crește la 6,1%, cu o devalorizare a proprietăților imobiliare între 8,2% și 10,9%.

În scenariul advers, fără taxa pe active, băncile ar trece pe o pierdere de 4 miliarde de lei în 2019 și de 2,3 miliarde de lei în 2020 - doar o bancă ar mai înregistra profit în acest an și două în 2020.

Banca centrală a mai arătat că se așteaptă la o creștere a dobânzilor, sub influența politicii monetare a SUA, și că taxarea excesivă ar duce la scăderea în continuare a ponderii activelor financiare în economie – care este oricum la un nivel de 50% din produsul intern brut, cel mai redus din UE.

Totodată, BNR avertizează că datoria s-ar putea muta la extern, prin finanțarea acordată direct de către nerezidenți, dar și că prețul finanțării economiei ar putea crește ca urmare a cadrului legislativ impredictibil.

Proiectul de buget indică așteptări mai mari de încasări și din impozitarea veniturilor nete ale Băncii Naționale, instituție care ar trebui astfel să reușească profituri în creștere anul acesta, deși același Guvern îi cere, prin declarațiile diverșilor oficiali, să se lupte mai intens cu speculatorii, să consume rezerva valutară pentru a bloca deprecierea leului, să folosească politica monetară pentru a ține dobânzile jos, menținând în același timp și inflația redusă.

Nu mai puțin de 654,6 milioane de lei sunt trecute în buget ca vărsăminte din veniturile nete ale BNR în 2019, în creștere cu 2,8% față de 636,8 milioane de lei preliminate la încasările din 2018, duble de altfel față de cele din 2017, când statul obținuse 333 milioane de lei de la banca centrală. 

viewscnt
Afla mai multe despre
taxa banci
taxa active banci
taxa active financiare