Analiză pentru NEWS.ro de Radu Limpede

PREAMBUL – Contextul Macroeconomic actual pe scurt*

* Succesul convergenței, fără a reliefa și dezechilibrele acumulate, care nu sunt scopul acestei analize

România e lăudată de U.E. / Eurostat / The Economist / Bloomberg / [ înserați aici orice cunoscut analist sau mare banca vreți Dvs. ] că a avut cea mai rapidă CONVERGENȚĂ (“catch-up story”) dintre toate țările fost-comuniste în aceste decenii și a ajuns la nu mai puțin de 78% din PIB-ul mediu PPS la puterea de cumpărare, iar AIC (consumul efectiv al Gospodăriilor) a ajuns mai sus: 88% din media U.E.

Sursă grafic: Eurostat / AIC per capita cu 100% media U.E.

De la ”lanternă roșie” a U.E., adică ultimii sau egali în sărăcie cu colega de tandem Bulgaria, România a urcat fantastic: 27% din PIB mediu UE la dată anunțării aderării și aproape triplu azi. Suntem azi pe locul 7 din coadă la PIB PPS și 12 la AIC în PPS: aproape de jumătatea clasamentului celor 27 de țări UE.

Produsul Intern Brut a atins 354 miliarde euro în 2024 și se așteaptă 375 - 380 miliarde euro în 2025.

Succesul e fabulos – nimeni nu ar fi crezut așa ceva acum o generație! Nici măcar eu – și țin minte că am fost optimist-informat: am fost singurul analist din România care a prezis cu semestre înainte creșterile REALE de PIB de peste 8,0% din vremea Guvernului Năstase, în direct la Money Channel TV.

Merite? Uniunea Europeană ca motor de civilizație și dezvoltare (mulțumim generației fondatorilor Jean Monet și Robert Schuman !), economia Capitalistă cu legitățile ei, multinaționalele “hrăpărețe” ce au adus aici capital, dar și know-how și dezvoltare masivă (ulterior inerentele repatrieri de profituri). Dar și românii harnici - generație de sacrificiu care au stat mereu peste program, și-au făcut familii mult mai târziu decât părinții lor; au trăit în stres, și-au riscat puținii bani ca antreprenori.

Aceste lucruri poate s-au spus, au fost intuite de mulți. Astăzi vă propunem o lentilă / perspectiva nouă.

 Dezvoltarea ce a dus la convergență poate fi segmentată și explicată și SECTORIAL -

Ce nu s-a spus este că avem RESURSE URIAȘE LATENTE pentru a continua acest drum al dezvoltării; dacă la început creșterea productivității și implicit a PIB-ului vine pe principiul “fructelor ușor de cules” și chiar al “perei mălăiețe” (low-hanging fruits / windfall sunt expresiile englezești consacrate în Economie traduse mot-a-mot) … ulterior intervine o epocă dificilă numită ”capcana Lumii a 2-a” unde economii cu uriaș potențial ca Brazilia sau Argentina sau chiar Chile se zbat de jumătate de secol.

Inclusiv în U.E. avem economii puternice din zona de Sud, a Mediteranei, care se axează excesiv pe turism (și pe dolce vita) și pendulează între Lumea 1 și Lumea a 2-a. Italia e un bun exemplu. Sau Spania.

România a pornit ca mare producător de confecții-textile, încălțăminte-marochinărie sau mobilă, la aderarea la U.E. A înlocuit treptat motoarele vechi ale unei economii sărăcăcioase cu 2 vedete majore:

=> Industria AUTO & Automotive (a pieselor și subansamblelor pentru automobile), cu vârf de lance Renault (re)venit la Dacia, apoi Ford venit la Oltcit / Daewoo Craiova și marii producători din Germania.

=> IT&C și BPO (externalizare / outsourcing de procese de afaceri în traducere); aparțin unor CAEN diferite dar unele se întretaie, fiind toate Technology-driven ca muncă la distanță; așa încât le consider un singur motor; uneori e și dificil de evaluat cât din activitatea unui astfel de centru e BPO și cât IT&C.

A mai turat și un al 3-lea “motor”, care ne-a ajutat fantastic în Balanța de Plăți a României, echilibrând deficitul cronic de export-import BUNURI prin excedentul de SERVICII (ultimul acoperă tradițional între 40% - 50% din deficitul anual pe bunuri din Contul Curent al balanței ținute de BNR). E vorba de:

=> Transporturile Rutiere, de TIR-iștii noștri care ies ca export servicii transportând peste graniță, în U.E. Ei au fost la același nivel sau chiar mai sus decât softiștii (exporturi servicii și programe IT), fiind întrecuți recent pe fondul amânării aderării la Schengen terestru. Dar în sfârșit am intrat! TIR-iștii noștri nu vor mai sta cu zilele blocați în vamă; acest motor semi-blocat se va vedea în statistici relansat.

Tot pentru a simplifica analiza – care după cum vedeți nu e ”mecanică„ pe mari grupe CAEN, ci mai degrabă ”funcțională” - adaug No.3 TIR-iștilor și o altă componentă, cea de LOGISTICĂ, care se referă la zona de transfer și depozitare mărfuri, cu puternică componentă imobiliară specializată și de Facility Management; aceasta poate fi considerată “motor” nu doar pentru că a susținut dezvoltarea Comerțului modern la noi și în paralel a multinționalelor exportatori de bunuri, ci mai ales ca furnizor de EXPORT de SERVICII: va deservi întreaga REGIUNE, Bucureștiul fiind cel mai important centru economic între Viena și Istanbul și în jurul nostru fiind o puzderie de țări mici, cu 2-3-5-7 milioane de locuitori. Acestea sunt servite în genere din centre regionale și există mari jucători dedicați: CTP, WDP.

Scopul acestei analize este de a reliefa încă 4 “MOTOARE” ale economiei României care au stat până acum LATENTE, deși au un mare POTENȚIAL: uman, de know-how, de poziționare geografică și geopolitică, de capital dedicat, oportunitatea unor finanțări UE, ajutoare de stat și chiar de la NATO:

ENERGIE: de la Gazul din Marea Neagră la Valul 2 Regenerabile + Val 2 Nucleare mari + Valul 1 SMR +

AGRO-FOOD: Agricultură Vegetală & Zootehnie & Bio-Organic + accent necesar pe Industria Alimentară

CONSTRUCȚII & MATERIALE C. în contextul accelerării rețelei de Autostrăzi + Reconstrucția din Ucraina

AERO & DEFENSE – în lumina reinarmarii Europei și a creșterii contibutiei țărilor NATO la 5% dn PIB.

 Partea I – pe care o citiți acum și sunteți deja la jumătatea ei - le va aborda INTUITIV - pe baza propriei “hărți mentale” a ce am citit și integrat până acum despre economia României, ajutat de căutări rapide.

  Partea a lI-a este o analiză CIFRICĂ cu date INS de Conturi Naționale (VAB ce dau PIB-ul) + date de la agregatorii din ONRC și M-Finanțe de Bilanțuri ale companiilor și firmelor pe sectoare CAEN s.a. Această parte va VALIDA sau invalida premisele intuite în prima parte și va calcula CAGR-uri 2002-2012 și 2012-2022, în formă DEFLATATĂ în EURO, pentru o comparabilitate deplină a datelor din 10 în 10 ani.

 Partea a III-a va EXTRAPOLA pe următorii 10 ani / 7 ani de acum, anul de bază considerat fiind 2022 datorită granularitatii datelor); va conține și noi scenarii de creștere aduse de oportunitățile externe. Și va lista câteva RECOMANDĂRI pentru decidenții noștri de Politică Economică (dacă avem așa ceva).

AUTO & AUTOMOTIVE – succes major de 2 decenii și jumătate cu

=> Dacia-Renault (Logan e un succes ce a intrat în manualele de istorie de strategie-management, Sandero e azi cea mai vândută din Europa, Duster își domină segmentul, iar noul Bigster abia a apărut),

=> Ford Craiova (mai nou cu portofoliu parțial electrificat), dar și cu

=> “industria pe orizontală” ce aprovizionează practic orice model de automobil Made în Europe: a ajuns la 35 mld. euro cifra de afaceri cumulată în 2025 conform ACAROM; am enumerat sus mari nume.

Renault (re)venit la Dacia, apoi Ford venit la Oltcit / Daewoo Craiova și marii producători din Germania: Continental AG și Daimler-Benz cu divizia să de cutii de viteze pe nume StarAssembly la Sebeș și Cugir.

Dar și Michelin, Pirelli, Autoliv, Bosch, Faurecia, Schaeffler, Delphi (BorgWarner azi), Sumitomo, Yazaki, Leoni, Hella (Forvia azi), Preh s.a. Mulți din ei cu afaceri anuale ce au trecut deja pragul de >1 mld. euro.

La prima vedere, există o discrepanță între Cifra de Afaceri de >30 de miliarde de euro (2022) și VAB de numai <7 miliarde de euro al sectorului, pe care îl veți observă în Partea a 2-a a analizei, cea axată pe cifre seci; această se datorează faptului că sectorul Auto & Automotive e PUTERNIC COLABORATIV și fiecare companie depinde de lanțul din amonte; asamblarea unui autovehicul e foarte complexă, iar VAB / Cifra-de-Afaceri e în medie <25%. Totuși, impactul în economie și societate e uriaș: de la revitalizarea unor orașe industriale sau mono-industriale, la efectul de antrenare al altor sectoare.

McKinsey calcula că ”industria auto are un efect de multiplicare semnificativ: fiecare euro investit de producătorii auto europeni generează o valoare adăugată de 2,6 ori mai mare pentru economia mai largă. Acest lucru se datorează interdependenței puternice dintre industria auto și alte sectoare, cum ar fi producția de componente, cercetarea și dezvoltarea, și serviciile conexe”.

Extinzând la ”Alte mijloace de Transport”, avem și destule exemple de succes cu capital românesc:

-  Softronic Craiova cu locomotive electrice și automotoare feroviare electrice,

-  Grampet Grup cu Electroputere VFU Pașcani (automotorul Diesel abia lansat Leon),

-  DeltaMed Cluj (ambulanțe și vehicule ISU – a ajuns deja cel mai mare producător din regiune)

-  IRUM Reghin pe tractoare forestiere și

-  Ruris / Mat Craiova pe utilaje și tractoare agro s.a.

-  AutoMecanică Mediaș pe carosări și remorci

-  Astra Vagoane Călători Arad pe tramvaie orășenești și vagoane de călători s.a.

Și asta e fără partea MILITARĂ din această grupă CAEN, care va fi detaliată la sectorul Aero & Defense.

Acestea au cifre de afaceri mijlocii, de cel mult zeci de milioane de euro pe companie, abia ultima cochetează cu pragul de 100 milioane de euro; dar succesul lor recent și faptul că au divizii interne de cercetare dezvoltare (R&D) și omologare a vehiculelor poate duce la SCALAREA spre sute de milioane de euro anual pentru fiecare. Cucerirea unor piețe de export va fi cheia: Softronic deja o face cu succes.

IT&C (Telecom + Servicii IT + Software) + BPO & Shared Services – doar IT&C a urcat la 8,6% din PIB în trimestrul 1 din 2025 conform INS, după >7% dar <8% în fiecare anii recenți;

=> include piață super-concurențială de Telecom-Datacom clasic, oligopolistă aparent, însă cu o piață performantă prin poziționarea României fie caă no.1, fie în top 3 ca viteză a Internetului pe continent;

+ Curând vor apărea investiții majore în Centre de Date A.I.; vezi corelația cu ENERGIA Regenerabilă!

=> o mult mai dinamică zonă e cea de Multinaționale tip Oracle și IBM și Microsoft și Infineon și SAP și Thales care și-au făcut birouri aici + Shared Services orientate spre IT ale London Stock Exchange, Siemens, Continental, Bosch, Stefanini, ING Bank, UniCredit Bank, Societe Generale …s.a.m.d.

=> cea mai dinamică zonă e cea de programatori START-UPS create de antreprenorii locali și unii din ei au intrat pe IP-prorietary software; unii au ajuns Unicorni (UiPath a fost chiar Decacorn la listarea pe NYSE, probabil curând vom vedea următorii unicorni că: BitDefender, FintechOS, Druid, FlowX.ai s.a.)

+ BPO & Shared Services sunt alte servicii EXTERNALIZATE / Outsourced, care au alte CAEN față de IT&C și se văd foarte bine în Exporturile Servicii din Balanță Plăti a BNR, la concurență cu IT&C și Transportatorii. Marile firme cu acționari străini (transnaționale, nu neapărat mulți-naționale: ex. CGS, indienii Wipro, Genpact s.a.) au ieșit cu bine din Pandemie și au migrat spre servicii mai sofisticate.

Adăugăm și alte Servicii Profesionale din economia României – nu neapărat externalizate pe plan local de către companii multinaționale – dar tot din gama de Management & Consultanță & Software & Tehnice & Design & Comunicare - servicii cu intensitate în know-how de tip ”gulere albe”; conform INS, și ele cântăresc deja 8% în PIB, că și IT&C Telecom, cu toate că BPO pur ar fi doar 3%-4%.

E dificil de tras o linie, câte din acestea sunt de tip BPO / Shared Services și câte deservesc jucătorii interni, fie aceștia IMM sau mari cu capital românesc, fie cu capital străîn care activează pe plan local.

TRANSPORT & LOGISTICĂ – Turat parțial, cu TIR-iștii concurând softiștii că cei mai mari exportatori de servicii ai României, aducând multe miliarde ca excedent anual în Balanță de Plăti a României (BNR).

+ Depozitele Industriale & Logistică locul 1 ca mp (aproape 8 milioane metri pătrați la jumătatea 2025) în față segmentelor concurente Comerț-Malluri și Birouri și Rezidențial de pe piață imobiliară locală.

Totuși, acest motor (considerat de noi dual în această analiză, pentru a simplifica nr. de sectoare) e turat doar parțial și are potențial uriaș de a realiza un nou salt, deoarece:

SCHENGEN terestru am intrat abia de 5 luni și deja TIR-iștii noștri nu mai stau câte 2-3 zile în vamă la fiecare drum spre Vest; identic va fi un boost datorită eliminării frontierelor și pentru centrele logistice;

AUTOSTRADA A7 foarte avansată deja spre regiunea noastră a Moldovei - dar și finalizarea Drumului Expres complet spre capitală Olteniei Iulie 2025 vor face să explodeze și în aceste provincii mai văduvite investițiile în centre regionale de depozitare și logistică, până acum concentrate 60% în Capitală & Ilfov & Prahova și restul de 35% în zonele Cluj-Turda-Câmpia Turzii, sau Sibiu & Brașov sau Timiș & Arad.

 În partea a 2-a a analizei am analizat cifra de afaceri / profit brut / VAB (valoarea adăugată brută) ale:

494 - Transporturi rutiere de mărfuri și servicii de mutare + 492 - Transporturi de marfă pe calea ferată  + 502 - Transporturi maritime și costiere de marfă  + 504 - Transportul de marfă pe cai navigabile interioare  + 512 - Transporturi aeriene de marfă și transporturi spațiale

521 - Depozitări + 522 -Activități anexe pentru transporturi + 532 - Alte activități poștale și de curier

AGRO & AGRO-FOOD

Agricultura este deja un succes în ce privește comasarea fermelor mari vegetale și plante tehnice deținute fie de antreprenori locali, fie de străini; România a ajuns de ani buni un mare exportator de Cereale (grâu, porumb) și de plante oleaginoase (floarea soarelui, mai nou soia). Zootehnia însă este mult rămasă în urmă față de potențial (frână fiind Pesta Porcină Africană), cu excepția Avicolelor.

În anul 2025 se așteaptă o nouă RECOLTĂ-RECORD de >30 milioane tone cereale, din care >12 milioane tone GRÂU; dacă prețurile nu scad foarte mult pe bursa globală a Euronext Paris, fermierii din România își pot “trage sufletele” din punct de vedere financiar și reechilibra Bilanțurile și mai ales cash-flow-ul, după anii grei de seceta, alternați de presiune a cerealelor ieftine din Ucraina vecină.

Industria Alimentară << AGRO-FOOD >> crește însă mult sub potențial: jurnaliști foarte documentați – de la ZF.ro cu date INS verificabile (deși nu deflatate, cum vom face noi aici) - scriau că a crescut cu 30% față de +300% sectorul Comerț Retail ce reflectă consumul într-o perioada de 10 ani (2012-2022).

Zona această se poate dezvoltă pe baza de Antreprenori serioși care să facă SCALARE pe baza de Brand & Rețete bune respectat calitativ, Marketing, economii de scală și în paralel și Export - și nu pe baza “dușului” de ajutoare de stat, bani U.E. și românești aruncați aiurea peste fermele fragmentate.

 În partea a 3-a a analizei am proiectat dezvoltarea industriei României de alimente / “agro-food” în 2 mari scenarii: scenariul de continuitate și cel dezirabil, ultimul însemnând că vom putea replică la 1/2 succesul POLONIEI, o țară dublă că populație dar nu chiar dublă că suprafață și potențial agricol.

CONSTRUCȚII & MATERIALE de CONSTRUCȚII

Construcțiile deja sunt într-un boom prelungit: de la subsectorul Rezidențiale, unde puterea de cumpărare face că un apartament de pe piață să se vândă cu doar 6,5 maxim 7 ani de salarii (conform SVN); doar blocarea Bucureștiului până la noul PUG face că piață să înregistreze scăderi temporare.

+ Renovări clădiri instituții & școli & spitale & rezidențiale pe Eficientă Energetică “powered by” PNRR

Infrastructura a fost relansată și de programul de Autostrăzi și de nouă finanțare PNRR apărută după ultimele crize majore alături de clasicele fonduri de coeziune (cu capitolul lor de infrastructură mare).

Industria materialelor de construcții e într-un mare avânt de investiții pe fondul boom-ului construcțiilor; multe materiale se importau până acum în lipsa cererii interne; dar domeniul face că localizarea producției să fie cheie, transportul fiind scump (fie grele - cimentul, fie voluminoase ex. polistirenul expandat sau extrudat). Pe lângă clasica ”înlocuire a importurilor”, mai apare la orizont și oportunitatea majoră a RECONSTRUCȚIEI UCRAINEI odată războiul încheiat sau măcar înghețat pe actuala linie a frontului; autostrada A7 a Moldovei noastre va fi prelungită până în Nord, spre Cernăuți.

 În partea a 3-a a analizei am proiectat această oportunitate:

 Constructorii și producătorii de materiale de construcții din România – ideal sprijiniți cu garanții din partea Statului Român – vor ocupa o cotă de piață majoră în reconstrucția Ucrainei vecine.

ENERGIE - Electricitate & Gaz & Petrol & – val de investiții majore în generarea de Electricitate:

=> NUCLEARELECTRICA: noile reactoare mari U3 & U4 Cernavodă au demarat (deși va dura un deceniu); 

=> Nucleare mici SMR cu NuScale din SUA la Doicești-Dâmbovița   

=> Centrale mari & foarte mari pe GAZE (Brazi Ploiești deja de 14 ani a OMV Petrom; curând Iernut  Mureș a lui Romgaz; Rompetrol-KazMunaiGas Petromidia; curând Mintia Deva cu grup Iordania-Irak)

=> EOLIENE & SOLARE FOTOVOLTAICE - Valul 2 de investiții în curs le va duce de la 3 GW + 1,5 GW azi la cel puțin dublu dacă nu triplu în câțiva ani

=> PROSUMATORII deja la o putere instalată de 2x U1+U2 Cernavodă (dar soarele bate 1/3 vs. Nuclear)

=> STOCAREA / STORAGE - nouă metodă de a stabiliza piața dependentă deja de producători fluctuanți cu condițiile meteo (regenerabile, hidro); piața abia acum decolează, pe bază de costuri mult mai mici

+ GAZ offshore: NEPTUN DEEP by OMV Petrom & Romgaz + conductele BRUA & Tuzla-Podisor TransGaz

AERO & DEFENSE

România are o mare tradiție în industria aviatică, de la pionierii Traian Vuia și Aurel Vlaicu și până la I.A.R. (Întreprinderea Aeronautică Blériot la origine, retrogradată de URSS la nivel de Tractorul Brașov).  

Există multe companii ce fac piese sau repară aeronave: IAR Brașov, Aerostar Bacău, Turbomecanica București, Avioane Craiova, lângă care au apărut ISD-FDI ale grupului Airbus și furnizorilor săi: Airbus Helicopters Brașov, Premium Aerotech, grupul Montana Baia Mare (Universal Ally Corp, Alu Menziken).

BOOST-ul cel mare se așteaptă însă de la Industria de ARMAMENT, care este asociată în mod tradițional într-un duo cu domeniul AVIAȚIEI pe plan mondial, datorită nivelului tehnologic înalt, chiar și dacă nu vorbim de aviație, ci și de forțe terestre cu blindatele lor, de artilerie sau naval sau drone:

=> fabrica de pulberi de muniție de la Făgăraș (da, la origine e domeniul CHIMIE, dar în economia modernă se consideră Utilizarea), ce va fi revitalizată de o mare investiție cu RHEINMETALL (Germania);

=> fabrică de muniție NATO pentru obuziere autopropulsate K9 și pentru tancuri Abrams – contract în asociere cu General Dynamics (SUA) la Uzina de Produse Speciale din Dragomirești, județul Dâmbovița

=> fabrica nouă funcțională greenfield a IVECO / grup Fiat din Italia în Dâmbovița (ca Offset pe un contract de cca. 1 miliard de euro de achiziție camioane militare al Armatei Române); urmează curând

=> HANWA din Coreea de Sud va face o fabrică greenfield sau brownfield de asamblare obuziere autopropulsate (de asemenea un Offset în urma unui contract de 1 miliard de dolari / euro, că și Iveco);

=> Automecanica Mediaș are și ea semnat un contract de blindate cu un concern din Turcia, OTOKAR, de asemenea pe baza unui contract cu Armata Română (anume contract 800 blindate 4x4 COBRA ÎI).

=> DRONE militare se realizează deja la Carfil Brașov în colaborare cu Periscope din SUA;

=> TURELE MILITARE se realizau deja în România încă de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina – concernul Elbit din Israel– la București (filiala regia de tehnică militară de stat Romarm) și Bacău (JV cu Aerostar).

=> DRONE de atac BAYRAKTAR – deocamdată Armata Română a comandat și integrat într-un batalion specializat de luptă celebrele* drone realizate de fabrica cunoscutului inventator turc, ministru al energiei și ginere al Președintelui Erdogan: sperăm să fie integrate și în industria noastră de apărare.

https://presamil.ro/primul-sistem-bayraktar-tb2-recepționat-de-forțele-terestre/  

* zic celebre pentru că au fost primele drone militare din lume cu 3 uriașe succese la activ: au câștigat războiul-fulger al Azerbaidjanului împotriva separatiștilor din Nagorno-Karabah și Armeniei; au stabilizat frontul între cele două Guverne ale Libiei post-Gaddafi - între Tripoli și Benghazi - și au fost probabil instrumentul nr. 1 în respingerea de către Ucraina / Kiev a asaltului Rusiei din Aprilie 2022.

Deși cifrele industriei încă sunt mici (și statistică noastră pe Conturi Naționale are un decalaj de 2-3 ani), lista deja este impresionantă. Vor urma în mod cert și mai multe - UN VAL de mari invesțiii - pe baza:

=> NATO cere tuturor țărilor membre să își crească de la 2% din PIB la 5% din PIB investiția în Apărare

=> U.E. a lansat fondul SAFE de 150 miliarde de euro – extensibil de 3 sau 4 sau 5 ori pe baza “blendingului” cu bani privați de pe piețele de capital - pentru noi investiții în Industria de Apărare.

În cele două decenii și jumătate de dezvoltare accelerată a României, anume din anul 2000 de când am pornit cu aderarea la U.E. și NATO (prefigurată acum fix 3 decenii de Declarația de la Snagov 1995)…

Recapitulând, se poate intui cu destulă acuratețe că abia 1 & 2 și parțial al 3-lea din cele 7 ”motoare„ enumerate și-au realizat potențialul, iar celelalte 4 (+1) sectoare abia de acum ar putea tură!

Să vedem ce spun datele oficiale pe sectoare – urmează Partea a ll-a -  

Câteva considerații privind metoda – tratarea datelor - și intervalele de timp –  

PARTEA a II-a

Am plecat de la anul de bază 2022 – dat fiind necesarul de a avea date cât mai GRANULARE pe anumite sub-domenii, anume Conturile Naționale publicate de INS / baza de date Tempo; sigur că avem deja date pentru PIB 2023 și 2024 – unele semidefinitive și altele chiar definitive – dar acestea pot fi utilizate doar pe grupe mari (ex. Construcții sau Agricultură). Acolo unde INS / baza de date interactivă TEMPO nu a avut destule date, am completat oricum prin căutări specifice / Querries din bazele de date ONRC cu toate firmele din sector, de la furnizori cum sunt Bridge-2-Information, Termene.ro, ListaFirme.ro.

Astfel, am considerat că e util să segmentăm 2 intervale de câte 10 ani de istorie, astfel: 2002 – 2012 și 2012 – 2022; pentru viitor, vom avea extrapolarea pe 2022-2032, din care 3 ani s-au scurs deja și putem avea date parțiale și evoluții clare sau detectabile față de ipotezele de lucru luate în calcul.

Anul 2002 nu este un an special per se, dezvoltarea amplă a României a început mai degrabă în anul de grație 2000, când a devenit clar că România va adera atât la U.E. cât și la NATO. Claritatea se referă la voința internă a tuturor forțelor politice de la noi (Declarația de la Snagov 1995 cuprindea și pe “strămoșul” Vadim Tudor al suveranist-izolationistilor de azi și toți la unison au / am vrut UE & NATO). Dacă nu făceam anumite reforme la timp, aderarea se putea amâna sau putea fi ratată (oricum, NATO nu ne-a primit în 1997 ci abia în 2004, iar UE nu în valul mare 2004, ci abia în 2007, cu vecina Bulgaria).

Anul 2012 este interesant pentru că e primul an de relansare economică certă și anul ce a urmat a adus chiar un > +3% după “Marea Criză” …ce s-a numit în Occident Criză Lehman Brothers (începută de fapt în SUA în 2007 cu Bear Sterns, apoi colapsul din toamna lui 2008), care a reverberat în Europa anii următori și a ținut până în 2012 cu criza suverană a Greciei și Ciprului, ambele țări salvate de FMI și U.E.

La noi, amânarea unei decizii de reechilibrare bugetară în anul electoral 2009 a dus la recesiunea dura din 2010-2011, cu TVA +5% (pp) și -25% la salariile bugetarilor; s-au pierdut 3-4 ani de dezvoltare brusc.

Intervalul 2002 – 2012 a avut așadar atât “boom” economic, cât și un “boost”, o criză-recesiune la final.

Anul 2022 – deși a fost ales statistic, după cum menționam – are și el relevanța lui istorică: e primul de relansare clară după o nouă criză (mai redusă că amploare), cea generată de Pandemia Covid-2019 în anii 2020 și cu revenire în 2021 (parțială în majoritatea țărilor U.E., totală în cazul României).

Intervalul 2012 – 2022 a avut la rândul sau atât un “boom” economic pe parcurs cât și “boost” la final.

Mai departe, cifrele din tabelele ce vor fi prezentate sunt de 2 feluri:

- RON (lei) în prețuri CURENTE ale anului în cauză (acestea sunt datele oficiale INS după care se calculează PIB, prețurile curente, netratate, chiar dacă între un an și altul ritmul de creșterea REALĂ a PIB este dat de tratarea seriilor de cifre “oficiale” cu DEFLATORUL PIB.

- EURO retratate - DEFLATATE sau INFLATATE - să devină ” Euro fix” la nivelul anului 2022: astfel, în pasul 1 am transformat cifrele oficiale din RON în EUR la cursul BNR oficial al fiecărui an (cursul mediu anual și nu cel de final de an), apoi am calculat necesarul de deflatare al cifrelor în Euro pentru a asigura comparabilitatea și fără inflația pe moneda unică europeană; astfel, cu ajutorul unui website specializat am aflat că 1 Euro din 2002 egal 1,235 Euro din 2012; iar 1 euro din 2012 egal cu 1,215 Euro din 2022: ex. cifrele din 2002 sunt înmulțite cu (100% + 23,5%) x (100 + 21,5%) pentru a fi comparabile cu cele din anul de baza 2022. Pentru viitor, am calculat un necesar de deflatare de 1/(100% + 25,2%), bazat pe cifra certă de 9,32% deja scursă în primii 3 ani, apoi de o probabilă calmare la inflația istorică-anuală de 2,13% pe an (și BCE deja și-a atins țintă de inflație): 9,32% + ( 102,13%^7 -100% ) = 25,2%.

https://www.in2013dollars.com/europe/inflation/2012?endYear=2022&amount=100

În acest fel, calculul de CAGR (rată medie de creștere anuală compusă) a fiecărui sector – sau de scădere în unele cazuri – a fost calculată în TERMENI REALI, fără că vreun sector considerat să își fi crescut valoarea VAB (ce compune PIB) doar pe hârtie, din jocul inflației sau al deprecierii leului / devalorizării în timp față de valutele forte EUR sau USD; care și ele au inflația lor, mai ales pe 10 ani !

Ce se poate constata după introducerea datelor de la INS / Tempo și de la agregatorii date firme CAEN:  VALIDAREA DEPLINĂ a intuiției noastre privind “Motoarele turate” din Partea 1 !

1) AUTO & AUTOMOTIVE a avut un CAGR de +37,6% în primii 10 ani, înjumătățit la “doar +18,0% anual în a două decadă considerată; e normal ca la început ritmul să fie atât de înalt, e vorba de “low hanging fruits”, de o privatizare reușită a Dacia Pitești cu gigantul Renault (semnată în 1997 dar al cărei rod – citește fabulosul proiect “de 5000 de euro” X90 devenit Dacia Logan lansată în 2004 - a avut nevoie de 7 ani pentru a se manifesta și a ieși la lumină).

2) IT&C + Telecom și Profesionale & BPO au avut ambele câte un CAGR de +12% / +13% anual în prima decadă și ambele au continuat la un ritm fabulos de înalt: peste +10% anual în a doua decadă.

Repetăm, aceste ritmuri sunt FABULOS de înalte pentru că nu cuprind INFLAȚIA nici măcar pe Euro.

 

CONSTRUCȚiI & MATERIALELE de CONSTRUCȚII

Pe Construcții observăm un CAGR de doar 3% (în jurul acestui nivel) pe fiecare din cele două decade; totuși, știm că în anii recenți (cei 3 scurși deja din decada  “de viitor” până în 2032, ritmul construcției Autostrăzilor și al refacerii Căilor Ferate s-a întețit (ba deja pornesc și Spitalele Regionale): avem un clasament al constructorilor care are în frunte grupul de firme “UMB” cumulând deja 3 miliarde de euro anual (fapt nemaivăzut la noi în 35 de ani de economie de piață!) = multiplu față de acum 3-4 ani.

Sub-sectorul adiacent al Materialelor de Construcții – cumul din CAEN-uri ale Industriei prelucrătoare – deși la nivel mai redus valoric – au turat cu câte +7% anual atât în prima decadă, cât și în a două.

Interviurile cu antreprenori mici, medii și mari / sau multinaționale din sector indică că deja se fac mari investiții; fie green-field (fabrici noi), fie extinderi; unele fiind ajutate de schemă de ajutoare de stat dedicată, abia lansată în anii trecuți.  Vezi curând și Partea a 3-a pentru scenariul optimist cu Ucraina:

Reconstrucția Ucrainei – în speranța opririi cât mai curând a războiului – va aduce oportunități imense!

ENERGIA – ELECTRICITATE & GAZE & PETROL & Rafinare & Utilitățile adiacente de transport și furnizare - și-a redus ritmul de la un 5,2% mediu anual în prima decadă (care a corespuns cu Valul 1 de regenerabile, dar și cu deschiderea în 2007 a Unității 2 de la Cernavodă), la doar  +2,8% în decadă a două (la jumătate). Nu e un ritm rău, fiind real, deflatat; dar credem că deja asistăm la un reviriment, dat și de Valul 2 regenerabile – Fotovoltaice și Eoliene și Stocare -, deja în curs, cât și de Neptun Deep din Marea Neagră (BSOG al Carlyle deja pompează gaz din apele de mai mică adâncime ale Marii Negre și cifrele sale nu se vedeau încă în 2022). Credem așadar că Energia are toate șansele să ajungă din nou măcar ritmul de +5,4% anual – cel  prima decadă istorică considerată - și în intervalul curent 2022-2032.

TRANSPORTUL & LOGISTICA / DEPOZITAREA au avut un ritm de “motor principal” în prima decadă – conform datelor pe care am reușit să le asamblam (în trecut nu erau defalcate și pe aceste CAEN-uri); dacă datele 2002 sunt corecte, au avut un +17,5%, același efect de “low hanging fruits”, ritm înalt dat mai degrabă de baza de pornire tare redusă: România nu avea nici măcar Comerț modern în anii ‘90.

Metro AG a venit primul dar deservea B2B (micii chioșcari), iar deschiderea Carrefour (prima rețea modernă B2C, ce vinde la clientul-final consumatorul-cetățean) în anul 2001 în Chaijna, Militari, a resetat regulile jocului pe această piață. Ulterior, ritmul CAGR s-a redus la sub o treime: 5,3% anual.

Există șanse ca acest ritm să crească din nou (la +8,0%) din 3 motive: Autostrăzile în toate regiunile țării: Moldova și Oltenia acum sunt legate, Munții Carpați vor fi trecuți doar peste vreo 3 ani + aderarea la Schengen și corelat ROLUL REGIONAL al României în a deservi logistic puzderia de țări din Balcani: multe companii multinaționale își aleg un centru de talia Bucureștiului pentru a livra pe piețe așa mici.

AGRICULTURĂ & AGRO-FOOD (Industria Alimentară)

Contraintuitiv, deși toată lumea știe că Agricultura noastră - Vegetală, Zootehnia încă e un eșec - este de mare succes și Exportator net an de an, pe când la alimente există refrenul că „IMPORTĂM alimente de 5 miliarde de euro” (fals parțial prin alegerea selectivă a datelor), industria prelucrătoare Agro-Food a avut un CAGR mult mai bun decât Agro în decadă abia încheiată: +8,5% vs +3,5%.

Totuși, asta doar a compensat faptul că în prima decadă Agro-Food fusese în mod real pe MINUS: CAGR de 98,4% denotă un ritm de scădere de -1,6% net în fiecare an între 2002 și 2012, raportat la Euro și inflația pe acesta. În același timp, Agricultură creștea sănătos în prima decadă, cu un +5,2% anual.

În acest caz atipic am creat și 2 “butoane speciale” care calculează CAGR-ul pe toți cei 20 de ani: Agro +4,3% și AgroFood +3,4% - oarecum apropiate. Credem că pe termen lung industria alimentară AGRO-FOOD poate tură – pe baza de investitiții Capex, Marketing, rețete bine concepute și respectate calitativ (ex. cele din catalogul UE cu origine și Indicație Geografică Protejată “IGP” – Salamul de Sibiu, Cârnații de Pleșcoi, Magiunul de Topoloveni, Novacul afumat de Țara Bârsei, Telemeaua de Ibănești “DOP” s.a.).

Pentru următoarea decadă am prognozat așadar câte un +8,0% anual la Agro-Food și doar +4,0% la Agricultură, foarte aproape de performanțele din deceniul încheiat recent (le repetăm: +8,5% / +3,5%).

 Dar – atenție! – în Partea a 3-a vom detalia: am creat și un SCENARIU optimist cu avans CAGR de 16%!

 AERO & DEFENSE

Sectorul pornește de la niște cifre foarte mici; există ”gigantul de stat” ROMARM dar și acesta are cifre insignifiante; deține doar fabrici / active importante și capabilități inginerești (majoritatea din altă epoca); doar prin Parteneriate – și acestea din fericire au început – cu țări avansate NATO cum sunt SUA, Franța, Italia, Germania, Coreea de Sud se poate relansa acest sector, atât în beneficiul direct al Armatei Române, cât și pentru exporturi compatibile alianței NATO.

Am estimat grosier un VAB de doar 489 (sub jumătate de miliard de euro) în 2022: am luat un 35% proporția VAB / cifra de afaceri (în Automotive variază între 22% și 25% dar acolo sectorul e mult mai colaborativ); acești 35% estimați i-am înmulțit cu Cifra de Afaceri a CAEN-urilor 301 + 302 + 303 + 304.

 

303 - Fabricarea de aeronave și nave spațiale + 304 - Fabricarea vehiculelor militare de lupta

+ 301 - Construcția de nave și bărci / + 302 - Fabricarea materialului rulant

Dintre acestea, Feroviarul și Navalul sunt preponderent civile în România; totuși, există nave militare realizate la șantierele noastre navale (majoritate apentru export); există și vagoane militare; având în vedere că nouă țintă NATO de 5,0% din PIB se referă pentru ce depășește 3,5% din PIB mai degrabă la mobilitatea trupelor, putem considera că și 1/2 din capacitățile preponderent civile din sectorul producție de nave și din cel de material rulant feroviar vor putea fi dezvoltate pe baza comenzilor industriei de apărare. Celelate CAEN considerate sunt 100% Aero & Defense (chiar dacă aero sunt și civile, așa se consideră sectorul combinat în Economia mondială, datorită capabilităților sale de vârf).

Cu un CAGR prognozat de 20% anual (pornind de la o baza foarte mică), poate ajunge la >3 mld. euro!

Da, cifrele de pornire de azi sunt mici și – în lipsa unor date (“secret de stat”) privind proporția Civil vs Militar a unor CAEN-uri, e posibil să fie încă și mai reduse decât am estimat eu acum baza de pornire.

Repetăm totuși lista de contracte enumerate în Partea 1: de OFFSET (cooperare prin integrarea locală a producției, în urmă achiziților Armatei) și/sau tip Joint Venture (cooperare cu mari jucători globali):

=> fabrica de pulberi de la Făgăraș ce va fi revitalizată de o mare investiție cu RHEINMETALL (Germania);

=> fabrica de muniție NATO pentru obuziere autopropulsate K9 și pentru tancuri Abrams – contract în asociere cu General Dynamics (SUA) la Uzina de Produse Speciale din Dragomirești, județul Dâmbovița

=> fabrica nouă funcțională greenfield a IVECO / grup Fiat din Italia în Dâmbovița (că Offset pe un contract de cca. 1 miliard de euro de achiziție camioane militare al Armatei Române); urmează curând

=> HANWA din Coreea de Sud va face o fabrică greenfield sau brownfield de asamblare obuziere autopropulsate (de asemenea un Offset în urmă unui contract de 1 miliard de dolari / euro, că și Iveco);

=> Automecanica Mediaș are și ea semnat un contract de blindate cu un concern din Turcia, OTOKAR, de asemenea pe baza unui contract cu Armata Română (anume contract 800 blindate 4x4 COBRA ÎI).

=> DRONE militare se realizează deja la Carfil Brașov în colaborare cu Periscope din SUA;

=> TURELE MILITARE se realizau deja în România încă de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina – concernul Elbit din Israel– la București (filiala regia de tehnică militară de stat Romarm) și Bacău (JV cu Aerostar).

Consider că prin operaționalizarea acestor cooperări și investiții – sigur și altele ce vor mai veni - există șansele să ajungem la VAB de miliarde de euro anual din acest sector, pe un orizont de timp de 7 ani.

O atenție sporită ar trebui dată integrării industriei Aeronautice din România în repararea F-16 (Aerostar Bacău tocmai a pierdut o licitație) și în mentenanță viitoarei flota de F-35 a României; poate și în proiectele de Avion de lupta de Generația a 6-a (Franco-German sau Britanico-Italiano-Japonez).

Un grafic sintetic al evoluției VAB-ului celor 7 sectoare între 2002 și 2012, apoi 2012 și 2022, mai jos:

- cuprinde deja și cifrele de proiecție pentru 2032, ale căror prezumții le vom detalia în Partea a 3-a -

 

PARTEA a III-a

Proiecția deceniului început 2022-2032 – EXTRAPOLARE pe baza istoriei și tendințelor:

În tabelul de mai sus am creat “butoane CAGR” care permit anticiparea celor 7 sectoare pe deceniul prezent și viitor (3 ani abia scurși și următorii 7 ani). Am explicat deja pe larg în Partea a 2-a care sunt ipotezele de lucru pe fiecare din aceste 7x sectoare - unele cu câte două subsectoare în componentă.

Ce remarcăm acum: SUMA VAB a dat 42% din PIB în 2022, iar în 2032 ar trebui să ajungă la 46,3%.

Dintr-un PIB de 484,5 miliarde de euro în 2032 (atenție, prețuri Euro-2022; în viitor, în realitate PIB-ul poate fi și de 570 miliarde euro - cu inflația de 2,13% anuală - dar la un Euro mai slab din cauza inflației).

Remarcăm faptul că ponderea Sectoarelor-Motor x7 va crește de la 42% la 46%, ceea ce este logic. PIB-ul a fost prognozat să crească acu 4,0% anual în mod real, tocmai banzandu-ne pe faptul că România dispune de aceste ”motoare de rezervă”, cu mare potențial dar care au stat în mare măsură latente.

Mai mult, am creat și 2-3 scenarii sectoriale foarte optimiste, explicate mai jos; prin aplicarea lor, cele 7 sectoare-motor vor cântări deja 51,4% în PIB-ul anului 2032 față de 42,1% în 2022. Cel mai probabil însă, și avansul PIB-ului României va fi mai ridicat în acest caz. Explicăm mai jos pe ce ne-am bazat.

CONSTRUCȚII & MATERIALELE de CONSTRUCȚII – Scenariul Optimist

Reconstrucția Ucrainei vecine – în speranța opririi cât mai curând a războiului – va aduce oportunități imense: chiar dacă România nu a stat militar în prima linie a celor puternici, ajutând mai degrabă discret și în plan logistic, este un fapt că materialele de construcții sunt greu de transportat: fie masive / grele, fie expandate și costul transportului devine prohibitiv: așadar, oricine va pune mâna pe marile contracte ale reconstrucției țării vecine, din România va trebui aprovizionat cu măcar 1/3 din cantități!

Astfel, în scenariul nostru optimist va crește CAGR al Materialelor de Construcție de la +7,0% la +11% anual pentru decadă 2022-2032, rezultând într-o cifră VAB (cifra de afaceri poate fi x3 la acest sector față de VAB) de 9,5 miliarde euro în 2032 față de 6,5 miliarde euro în scenariul de bază considerat.

Asta va însemna că cei 3 miliarde de euro VAB produși în plus (că cifra de afaceri / vânzări pot fi 9 miliarde de euro anual) vor aproviziona Ucraina ca export al României. Ucraina va avea nevoie de cca. 180 miliarde euro în materiale de construcție, pe minim 10 ani, așadar un 18-20 miliarde euro anual.

Identic, Ucraina va avea nevoie de servicii ale constructorilor de 250 - 270 miliarde euro întinși pe 10 ani. Și aici, creăm un Scenariu Optimist în favoarea Constructorilor din România, care ar putea ocupă o bună parte din piață vecină cu capabilitățile lor, odată ce efortul nostru de autostrăzi și cai ferate va fi pe final: CAGR de la +5,0% anual va urcă la +7,0% anual în acest scenariu și VAB din Construcții - care vor contribui la PIB-ul României - va urcă astfel de la 31,1 mld. euro la 37,6 mld. euro în anul 2032.

AGRICULTURĂ & AGRO-FOOD (Industria Alimentară) – Scenariul Optimist

Scenariul nostru optimist pe Agro-Food se bazează pe performanță recentă a POLONIEI – economie cu o structura și o istorie foarte apropiată de a României, ba chiar am ajuns acum vecini de clasament la PIB PPS per capita (ambele țări cu câte 78%-79% din media U.E.).

Polonia a creat mecanisme de piață eficiente și a sprijinit apariția unor JUCĂTORI MARI, performanți, creatori și beneficiari ai așa-numitelor “ECONOMII de SCALA”: Polonia e lider european și între primii mondiali la MERE, dar și la carne de pui / AVICOLE (aici și România stă bine) și la multe alte produse.

Totuși, merele și carnea de pui sunt produse agricole de bază: Polonia are însă companii regionale / multinaționale care produc, marketeaza și exportă: MASPEX, cu vreo 4 fabrici și la noi, cu sucurile Tymbark și ciocolată La Festa de la Vălenii de Munte și biscuiții Salatini de la Craiova și apă minerală Rio Bucovina, va prelua prin intermediul bursei de valori liderul vinurilor din România, compania din Republica Moldova PURCARI (listată BVB, deținând crame în România, Bulgaria și Republica Moldova).

Că exemplu, MASPEX are vânzări anuale de cca. 3,7 miliarde de euro, iar Purcari abia la 77 mil. euro!

Polonia a ajuns astfel să EXPORTE de 48 miliarde euro în 2022 și de 52 miliarde euro în 2023; cu un aport în PIB de 7%, e probabil că VAB adus de Agircultura și Alimente în PIB-ul de 846 de miliarde euro al Poloniei (2024) să fi atins aproape 60 miliarde euro (cifra de afaceri poate fi 3x VAB pe Agro-Food).

https://www.worldfood.pl/en/poland-aș-a-leader-în-food-exports-în-europe/                                                                                      

În scenariul nostru, am presupus că și România poate și ea tura inteligent acest motor – și aici NU Statul, ci Antreprenorii mici, medii și mari sunt “cheia” – să ajungă în 2032 măcar la 1/2 din ce a reușit Polonia în 2022-2024. Jumătate pentru că și populația și economia noastră sunt fix la jumătate față de Polonia.

Cifric, în scenariul optimist va crește CAGR al Agro-Food de la +8,0% la +16,0% anual pentru decadă 2022-2032, rezultând într-o cifra VAB (iar cifra de afaceri poate fi x3 la acest sector față de VAB) de aproape 30 miliarde euro în 2032 față de <15 miliarde euro în scenariul de baza considerat acum.

Graficul sintetic al evoluției VAB pe sectoare între 2002 – 2012 & 2012 – 2022 & potențial 2022 - 2032:

- cuprinde deja și cifrele de proiecție pentru 2032, în variantele CAGR maximale (scenariile optimiste) -

  O scurtă listă de RECOMANDĂRI pentru decidenții noștri de Politică Economică

- Măsuri TRANSVERSALE urmate de măsuri SECTORIALE -

Ajutoare de Stat bine calibrate și implementate (fără scandalurile și anulările din perioada recentă):

- Transparentizare completă: platforme online cu stadiul proiectelor și criterii clare;

- Durată clară și obiective de performanță cuantificabile (joburi create, exporturi, VAB etc.);

- Colaborare activă cu Comisia Europeană pentru compatibilitate cu normele UE.

Facilități Fiscale / credite-fiscale punctuale, cu durata limitată; dar mai ales Stabilitate Fiscală:

- Limitate în timp și direcționate spre investiții productive (nu doar scutiri salariale);

- Mecanisme de "sunset clause" – reevaluare periodică;

- Bonusuri fiscale pentru digitalizare, cercetare, internaționalizare.

Piață Financiară & de Capital performantă ar ajuta antreprenorii români să se finanțeze și să SCALEZE

- Susținerea pieței BVB și a platformei sale de tip New-Market “AeRO” prin: noi mari listari IPO;

- FREE-FLOAT extins prin SPO (Secondary Public Offerings) ale companiilor majoritare de stat;

- Fondurile de Pensii P2 în rol mai activ prin acordarea permisiunii de a investi în VC/PE funds;

- Fonduri Capital de Risc (VC) și  Private Equity (PE) dedicate IMM-urilor din industrie & servicii.

EDUCAȚIE & CURAJ din partea Antreprenorilor RO: INTERNAȚIONALIZARE prin Export și FDI-ISD afară

- Extinderea programelor de tip "Go Global" – dincolo de U.E. - pentru Exportatorii Români.

- Finanțări și garanții la investiții directe românești FDI-ISD peste hotare (EximBank, BERD, BID);

- Parteneriate diplomatice întru deschiderea de piețe (Ambasade, atașați comerciali, expoziții);

- Școli de afaceri / MBA / cursuri intensive de Marketing & Branding & Finanțe Corporative

Ne limităm mai jos la cele 5 Sectoare-Motor care încă nu și-au realizat pe deplin potențialul: cele mature ca Auto & Automotive și IT&C + BPO au deja mecansime ample și management strategic performant.

TRANSPORTUL & LOGISTICA / DEPOZITAREA

• Investiții în infrastructură rutieră, feroviară și portuară, pe coridoarele TEN-T + după terminarea finanțării PNRR, axa Nord-Sud se poate finanța din zona de mobilitate militară definită recent de NATO;

• Zone logistice & terminale multimodale integrate în proximitatea marilor orașe și noduri comerciale;

• Ajutoare de Stat pe centre de cross-docking și infrastructură logistică verde - camioane electrice s.a.

·  Promovarea României ca AX (“hub”) între continente ASIA Extremul Orient / Orientul Apropiat și EUROPA: prezentarea noii rețele de Autostrăzi și a conexiunilor inter-modale cu Feroviar & Aero-Cargo.

AGRICULTURĂ & AGRO-FOOD

• Școli de afaceri / MBA / cursuri intensive de Marketing & Branding & Finanțe Corporative pentru Antreprenorii locali medii și mari (separat și pentru cei mici / start-ups) pentru a-i învăța ce sunt acelea ECONOMII de SCALĂ și cum se obțin – în discursul public actual toți vorbesc de SUBVENȚII și nu pricep care este jocul legităților economice prin care România a pierdut deja două decenii în față Poloniei.

De asemenea, pentru a-i învăța și / sau după caz a le fixa mental RELAȚIA biunivocă între REȚETE respectate / CALITATEA constantă a produselor și BRAND / Poziționare superioară de preț:

·     EATALY (Italia) ca exemplu poate fi un joc ”next level” pentru România (după modelul imediat Polonia); un program ”Fabricat în România” în condițiile culturii deficitare de azi ar fi un mare eșec.

CONSTRUCȚII & MATERIALE DE CONSTRUCȚII

•   Stabilitate Fiscală pentru sectorul construcțiilor (predictibilitate privind facilitățile salariale).

•   Ajutoare de Stat pentru retehnologizarea producătorilor de materiale de construcții.

•   Programe de reconversie profesională și formare pe meserii deficitare (zidari, dulgheri, instalatori).

•   Standardizare BIM (Building Information Modeling) în licitații publice => eficiență și transparență.

·     Ajutor tip GARANȚII ExImBank pentru firmele care vor participa la licitații pe reconstrucția Ucrainei.

ENERGIE – ELECTRICITATE, PETROL & GAZE NATURALE

•   Liberalizare reală și funcțională a Pieței de Energie; protecție doar pentru consumatorii vulnerabili.

·     Regim Fiscal stabil și competitiv pentru investițiile în producția de energie (verde și convențională).

•   Accelerarea licențelor și aprobărilor pe capacități noi de Producție și mai ales STOCARE energetică;

·     Continuarea schemei nou-lansate CfD (contracte pe diferență) pentru Eoliene și Fotovoltaice;

·     Studierea lansării licitațiilor pentru dezvoltarea potențialului EOLIAN OFFSHORE în Marea Neagră.

AERO & DEFENSE

•   OFFSET adițional achizițiilor Armatei Române + Facilități pentru transfer de tehnologie pentru Romarm & jucătorii privați din industria de Apărare + atragerea în Joint Ventures a marilor jucători internaționali, cu promovarea României că BAZA de EXPORT ulterior (dincolo de licitația Armatei RO);

•   Dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare locale, prin parteneriate între IMM-uri și companii majore

·     StartUps din România cu potențial promovate în acceleratorul DIANA recent lansat de alianța NATO;

•   Ajutoare de Stat bine țintite pe centre de inginerie, testare și MRO (maintenance, repair, overhaul);

•   Banca nou-lansată de investiții BID ar putea finanța și tehnologiile de Apărare sau cu “dual-use”.