Aceasta ar fi trebuit să fie aplicată din 2027, însă termenul a fost amânat pentru 2028, în urma negocierilor purtate la nivelul miniștrilor Mediului din statele membre ale Uniunii.
″Un rezultat esențial pentru România de la negocierile de aseară? Am convins toată Uniunea Europeană și Comisia Europenă să acordăm statelor încă un an, până în 2028, pentru implementarea schemei de certificate de emisii pentru domeniile de transport și construcții!
E un an crucial care ne va permite să ne pregătim temeinic, să nu avem creșteri de prețuri în 2 domenii cheie (transporturi și construcții) într-un context deja foarte dificil economic pentru România. Am reușit, practic, să avem un calendar mai realist pentru România, păstrând ambițiile comune de la nivel european.
Mulțumim tuturor statelor membre ṣi Comisiei Europene pentru o soluție care reflectă și misiunea comună, și înțelegerea contextelor diferite la nivel național!″, a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Există mai multe estimări din partea specialiștilor despre cu cât se vor scumpi gazele și carburanții auto ca urmare a noii taxe CO2 a UE, după cum a relatat Profit.ro. Estimările depind de prețul certificatelor CO2.
Recenta hotărâre de Guvern privind modificarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) stipulează că, începând cu data de 1 ianuarie 2028, entitățile obligate să achiziționeze astfel de certificate au obligația de a o face până cel târziu la data de 31 mai a fiecărui an. Obligația de achiziție vizează un număr de certificate egal cu cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare cantității de combustibili eliberați pentru consum în anul anterior.
Mai mult, prin excepție, termenul-limită inițial de achiziție se amână până la data de 31 mai 2031, prevede actul normativ citat.
Autoritățile de la București negociază încă din vară cu Comisia Europeană viitorul așa-numit Plan Național Social pentru Climă (PNSC), cu măsuri pentru sprijinirea persoanelor și firmelor vulnerabile la viitoarele scumpiri ale carburanților auto, precum și ale gazelor naturale și altor combustibili fosili utilizați la încălzirea locuințelor, determinate de introducerea taxării emisiilor de carbon din sectoarele clădirilor și transporturilor, prin intermediul certificatelor CO2 tranzacționabile.
De aceste negocieri depinde depinde accesarea unor fonduri UE nerambursabile de minimum 5,05 miliarde euro și de maximum 6,01 miliarde euro, din Fondul social pentru climă, destinate protejării gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile, precum și a utilizatorilor de transport vulnerabili la efectele comercializării noilor certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru clădiri și transportul rutier.
Miniștrii europeni ai Mediului au mai convenit un nou obiectiv de reducere a emisiilor UE, de 66,25% - 72,5% sub nivelurile din 1990, până în 2035. Acesta nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar stabilește direcția politicii climatice a UE pentru următorii cinci ani.
Miniștrii au adoptat, de asemenea, un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic, de reducere a emisiilor cu 85% până în 2040, sub procentul avut în vedere inițial, de 90%. Ungaria, Slovacia și Polonia nu au susținut obiectivul pentru 2040, în timp ce Bulgaria și Belgia s-au abținut. Restul țărilor UE, inclusiv România, au votat ″pentru″.
Acordul prevede ca o altă reducere de 5% să fie realizată prin externalizare, constând în achiziționarea de credite internaționale de carbon, iar încă 5% ar putea fi externalizat de guvernele naționale.
În plus, a fost convenită o clauză amplă de revizuire, care permite UE să își ajusteze obiectivul pentru 2040 în viitor, dacă se va dovedi că politica climatică are efecte negative asupra economiei UE.
Parlamentul European trebuie acum să convină asupra propriei poziții privind obiectivul climatic pentru 2040 și să negocieze cu Consiliul UE, înainte ca obiectivul să devină lege.
