„2019 nu a fost neapărat o țintă imposibilă pentru intrarea în zona euro, la momentul anunțării sale, dar a devenit nefezabil pe măsură ce anunțarea sa nu a fost urmată de un plan de acțiune și de punerea lui în practică”, a declarat viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu.
„România trebuie să își asume că viitorul său bun este în zona euro, iar rămânerea în afara acestei zone nu ne ferește de necesitatea implementării reformelor structurale”, a arătat Olteanu, la conferința „Viitorul României în Europa deceniului următor”, organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancar din România (AAFBR).
În opinia sa, 2019 nu a fost neapărat o țintă imposibilă pentru intrarea în zona euro, la momentul anunțării sale. „A devenit nefezabil pe măsură ce anunțarea sa nu a fost urmată de un plan de acțiune și de punerea lui în practică. Relansarea discuției în această vară de către președintele României poate crea premisele unei asemenea construcții instituționale”, spune Olteanu, precizând că se vede, însă, și o altă față a monedei, mai puțin bună.Astfel, discuțiile publice despre legislație, care pot duce la derapaje bugetare, prin care criteriile de convergență nominală să fie și ele încălcate, îndepărtează România de un asemenea obiectiv.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Intrarea în zona euro cu o economie viabilă presupune, fundamental, bugete echilibrate și competitivitate, asigurate prin reforme structurale, a arătat oficialul BNR. „Pentru cei care nu doresc sau se tem de asemenea politici, am un mesaj dezamăgitor, rămânerea în afara zonei euro nu înlătură nevoia de asemenea reforme. Dimpotrivă, ne impune mai mari măsuri pentru a impune stabilitatea în criză a unei țări izolate și lipsite protecția credibilității unei mari forțe economice și politice globale. Nu scapi de reforme grele dacă eviți intrarea în zona euro”, spune Olteanu.
În schimb, intrarea în zona euro a unei economii necompetitive este neserioasă, arată oficialul BNR, precizînd că o asemenea abordare nu poate fi acceptată, oricum, de membrii zonei euro. „Nu există substitut pentru creșteri de productivitate iar pentru reluarea parcursului către zona euro, România trebuie să-și stabilească un calendar de politici care să asigure creșteri de productivitate”.
