Dan Bucșa, UniCredit: Parlamentul subminează economia României. Creșterea pensiilor cu 40% duce la rating junk, scumpirea creditelor și curs de peste 5 lei . Taxarea veniturilor propusă de PSD nu acoperă cheltuielile

Dan Bucșa, UniCredit: Parlamentul subminează economia României. Creșterea pensiilor cu 40% duce la rating junk, scumpirea creditelor și curs de peste 5 lei . Taxarea veniturilor propusă de PSD nu acoperă cheltuielile
Mihai Baniţă
Mihai Baniţă
scris 26 oct 2020

Dan Bucșa avertizează că măsurile votate în Parlament de majoritatea din jurul PSD – creșterea pensiilor cu 40%, a salariilor profesorilor cu 20% și dublarea alocațiilor – reprezintă un “populism fiscal” și va aduce mari probleme României prin pierderea ratingului recomandat investițiilor și o majorare a ratelor de dobândă plătite de toată economia. În plus, cursul ar trece de 5 lei/euro într-o primă fază fără o intervenție puternică a BNR. Economistul UniCredit Londra mai arată și că majorarea impozitului pe veniturile peste medie propusă de PSD nu ar rezolva aproape deloc problema deficitului pentru anul viitor.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie

Economiile europene sunt afectate de al doilea val al pandemiei COVID-19 și România ar putea fi afectată și ea de o reducere a cererii externe. Dar la pericolul generat de sănătate se mai adaugă și cel al unei creșteri accelerate a datoriei statului prin angajarea unor cheltuieli “aberante”, cu majorarea pensiilor și salariiilor din sectorul public, crede Dan Bucșa.

“România are problema populismului fiscal. Ceea ce face Parlamentul acum – sunt cifre comparabile cu 2008 - este o subminare a economiei României, fără niciun fel de bază de calcul!”, spune Bucșa.

Parlamentul aprobase în 2019 o lege care prevedea creșterea pensiilor cu 40% din septembrie 2020, care mai apoi fost modificată de Guvernul PNL să prevadă o creștere de 14%. PNL n-a reușit să impună modificarea în Parlament, unde PSD reușește încă să genereze o majoritate, deși nu mai e la guvernare. În acest moment legea care stabilește majorarea punctului de pensie cu 40% este contestată la Curtea Constituțională.

Băncile au început să reactiveze din 25 octombrie popririle fiscale suspendate în pandemie pentru că nu a fost publicată imediat în Monitorul Oficial noua amânare a executărilor silite CITEȘTE ȘI Băncile au început să reactiveze din 25 octombrie popririle fiscale suspendate în pandemie pentru că nu a fost publicată imediat în Monitorul Oficial noua amânare a executărilor silite

Pandemia a contribuit la o dereglare și mai mare a finanțelor României, care oricum avea deja cel mai mare deficit bugetar din regiune. Deficitul va ajunge în acest an la peste 9% din produsul intern brut și iar ar putea depăși 10% anul viitor dacă sunt crescute pensiile și mai sunt majorate și salariile profesorilor plus alocațiile.

“Vom avea și anul viitor aceste cheltuieli nediscreționare doar cu pensiile și salariile la 90% din veniturile din taxe și impozite, ceea ce este aberant! Este aberant pentru orice țară care se vrea cât de cât modernă. Pentru că din restul de 10% plus veniturile nefiscale va trebui să acoperim tot: sănătate, educație, apărare – unde avem niște îndatoriri ca membri NATO –, funcționarea administrației. Este imposibil!”, spune Bucșa.

O astfel de evoluție ar duce datoria publică la peste 50% din PIB și datoriile noi vor fi finanțate cu mari costuri, în condițiile în care România va fi retrogradată cu siguranță la junk, ceea ce va însemna ieșirea unor investitorii din activele în lei. Dobânzile plătite de stat, și așa cele mai ridicate din UE, și mai mari decât chiar și cele ale Serbiei, ar ajunge la 5% pe an, față de o curbă a randamentelor între 2,5 și 3,5% în prezent, creștere ce se va vedea și în costul creditelor pentru populație și firme, avertizează Bucșa.

Scenariul de bază al băncii prevede ca pensiile să rămână cu majorarea de 14%, iar salariile profesorilor să nu crească cu 20%, ceea ce înseamnă că e nevoie de o nouă majoritate parlamentară care să ia aceste decizii sau ca legile să fie declarate neconstituționale.

“Și pentru asta trebuie să aibă loc alegerile în 6 decembrie. Dacă ne uităm la Australia, ideea că amânăm alegerile până în martie nu prea e o soluție, pentru că au avut vârful epidemiei în ceea ce înseamnă în România februarie-martie”, spune Bucșa, care a luat țara din emisfera sudică drept referință a evoluției epidemiei în ciclul vară-iarnă.

Bucșa mai adaugă că o majorare a pensiilor nu ar putea fi finanțată nici cu tăierea pensiilor speciale, care reprezintă 1% din PIB și în proporție de 86% sunt sume acordate pensionarilor din armată, poliție și servicii, dar nici din creșterea impozitului pe venit.

Creșterea impozitului pe venit ar aduce 1,5 – 2% din PIB, la o creștere a ratei de impozitare la 25%, respectiv 30% pentru veniturile peste medie, arată o simulare făcută de Bucșa care se bazează pe cele mai mari rate de impozitare din regiune, în condițiile în care PSD nu arată la ce procente de impozitare ar urma să se ajungă. Sumele ar reprezenta o creștere teoretică a veniturilor la buget cu 6-8%, însă probabil că efectul general va fi mai redus, ca urmare a scăderilor de încasări din taxele pe consum, ca urmare  a reducerii venitului disponibil. “Oamenii care ar plăti aceste impozite acoperă mai mult de 80% din consum în România, deci e puțin probabil ca ei să consume la fel dacă impozitele le cresc atât de mult. Cu alte cuvinte, alte categorii de impozite vor scădea – mai ales TVA, dar și accizele”.

“Este suficientă această creștere pentru a acoperi o creștere de pensii și toate celelalte pomeni promise de Parlament? Nu! Deficitul rămâne peste 9% la anul. Nu vom putea explica investitorilor străini cum reușim să avem deficit de peste 9% timp de doi ani la rând și cum îl vom finanța, la ce cost”, spune Bucșa.

Estimarea de deficit pentru anul viitor este de circa 5% din PIB, în scenariul de bază, și vine din eliminarea unor cheltuieli generate de pandemie. O scădere la sub 3% din PIB nu se va putea face decât cu o reformă în colectarea taxelor, în special a TVA, așa cum s-a făcut în Polonia, sau cu majorarea taxelor. Bucșa spune că este mai degrabă pentru mărirea taxelor indirecte, precum TVA sau accizele, decât pentru creșterea impozitelor directe, cum este cel pe venit/profit, care ar afecta competitivitatea.

UniCredit se așteaptă la o scădere economică de 5% în acest an, urmată de o creștere de 4% anul viitor, cu o revenire mai puternică din trimestrul 2. Banca se așteaptă ca, în scenariul de bază, BNR să reducă dobânda cheie de la 1,5% la 1% și ROBOR să scadă la sub 2%, ceea ce ar reduce ratele la creditele în lei.

La nivel european trimestrul 4 a început prost, după reaprindere pandemiei, și s-ar putea să fie mai slab decât trimestrul 3, în timp ce trimestrul 1 va depinde de cât de bine va arăta al doilea val al pandemiei, spune Bucșa, care arată că doar economia Germaniei se menține la un nivel ridicat, dar aceasta nu poate oferi resurse de cerere pentru regiunea noastră decât timp de câteva luni.

Pentru curs Bucșa arată că se așteaptă la o mutare în palierul de 4,9-5 lei/euro la începutul anului viitor. “Dacă avem un scenariu de risc, leul ar putea să treacă temporar peste 5, tot ce trebuie este ca banca centrală să nu intervină enorm pentru a-l proteja în această situație”.

Leul este semnificativ supraevaluat în raport cu regiunea, cu între 5 și 12%, ceea ce înseamnă o lipsă de competitivitate care se vede din deficitul comercial ridicat – aproape toate componentele de comerț internațional sunt pe deficit.

viewscnt
Afla mai multe despre
dan bucsa
unicredit
crestere pensii
crestere economica