Indicele de încredere în economie - Economic Sentiment Indicator (ESI) - a coborât de la 92,8 puncte în iulie la 92,6 puncte în august.
Acesta se află sub nivelul neutru de 100 de puncte, ceea ce sugerează o contracție a economiei, pentru a 16-a lună la rând.
ESI a urcat la 92,7 puncte în primele două luni din trimestrul al treilea, față de o medie de 91,6 puncte în al doilea trimestru din acest an. Datele semnal arată o scădere a economiei de 0,4% în al doilea trimestru din acest an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și o stagnare față de primul trimestru. Economia a scăzut cu 0,8% în primele șase luni.
„Sondajele sugerează că încrederea în economie a atins minimul în al doilea trimestru. Companiile pare că fie ignoră impasul politic prelungit, fie au internalizat pe deplin, în operațiunile lor, incertitudinea asociată cu acesta, în timp ce consumatorii rămân mai puțin convinși că ce a fost mai rău a trecut.
Ne așteptăm în continuare la o recesiune ușoară în 2026, cu o contracție a PIB-ului de 0,3%”, notează Ciprian Dascălu, economist șef la Banca Comercială Română.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor și are un grad înalt de corelare cu evoluția PIB. La nivelul UE, ESI a urcat cu 1 punct în august, la 98,2 puncte.
Încrederea consumatorilor a scăzut în august, de la -30,1 puncte la -32,6 puncte. Populația chestionată estimează că situația financiară s-a deteriorat și se așteaptă în continuare la o înrăutățire atât a situației economice generale, cât și a finanțelor personale. De asemenea, au scăzut și intențiile de achiziții majore în perioada următoare.
Consumatorii au devenit excesiv de pesimiști, chiar mai mult decât în pandemie, după anunțarea și implementarea măsurilor fiscal-bugetare în vara anului trecut, care au inclus creșterea taxelor pe consum. De atunci, indicele se menține în preajma minimelor istorice, în contextul unei inflații ridicate, care a atins și două cifre, precum și al unei scăderi în termeni reali a salariilor. O redresare a veniturilor reale este așteptată după încetinirea inflației și creșterea salariului minim.
Managerii din sectorul comerțului cu amănuntul raportează vânzări în creștere, o scădere a stocurilor și anticipează o creștere a vânzărilor în perioada următoare, astfel că indicele sectorial a urcat de la -1,9 puncte la 0,4 puncte, cel mai ridicat nivel de după aprilie 2025. Sectorul a înregistrat un recul, ca urmare a scăderii venitului disponibil al populației: vânzările au scăzut, ajustat cu inflația, cu 5,3% în prima jumătate a anului.
În industria manufacturieră, încrederea a urcat ușor în august, de la -2,8 puncte la -2,5 puncte. Managerii estimează o creștere a producției în perioada următoare. Industria se îndreaptă spre al patrulea consecutiv de declin. Și alte sondaje de specialitate sugerează însă că vara aceasta ar putea fi minimul pentru sectorul prelucrător.
Sectorul serviciilor a înregistrat o creștere a indicelui de la -2,1 puncte la -1,8 puncte, pe fondul creșterii vânzărilor și al cererii, dar și ca urmare a așteptărilor că cererea va continua să crească în perioada următoare.
În sectorul construcțiilor indicele a rămas nemodificat la -11,1 puncte, pe fondul stagnării comenzilor și al intențiilor de angajare.
La nivelul economiei, indicele intențiilor de angajare (EEI) a scăzut ușor, de la 100,8 la 100,7 puncte, dar rămâne pentru a doua lună la rând peste nivelul de 100 de puncte, ceea ce sugerează o creștere a efectivului angajaților, după ce între ianuarie și iunie indicatorul a fost sub pragul neutru.
Consumatorii se așteaptă la o creștere mai ridicată a prețurilor. Anticipațiile inflaționiste au scăzut în rândul managerilor din industrie și servicii, dar au crescut în rândul celor din retail și construcții.
În regiune, România are al doilea cel mai redus nivel al ESI, și a fost până în iulie pe ultima poziție, în cele mai multe dintre luni, începând din vara anului trecut.
Erste notează o scădere a indicatorului ESI și al celui privind încrederea populației din regiunea Europei Centrale și de Est în luna august, cu o medie de două puncte.
„Deși impulsul de optimism din iunie și iulie, legat de știrile despre o posibilă rezolvare a conflictului din Orientul Mijlociu, a împins ambii indici în sus, tensiunile geopolitice tot mai mari par să afecteze din nou sentimentul pieței”, arată analiștii băncii austriece.
Cea mai pronunțate scăderi s-au înregistrat în Slovacia, cu 5 puncte, la 90,7, care a ajuns astfel sub România.
