Vânzările retail au scăzut cu 1,2% în iunie față de mai și cu 7,3% în termeni anuali, față de un declin de 5,1% în luna precedentă. Este cea mai slabă cifră anuală de după august 2025, când retailul a trecut pe minus, ca urmare a efectelor cumulate ale măsurilor care au lovit moralul și buzunarele consumatorilor: creșterea abruptă a facturilor la energie în iulie 2025, urmată de majorarea accizelor și a cotelor TVA începând cu august, relevă analiza Profit.ro.
Scăderea continuă a vânzărilor – pe primele șase luni din 2026 declinul atinge 5,3% – este descrisă de economiștii ING Bank România drept „chinurile ajustării”.
„Această slăbiciune reflectă o încredere excepțional de scăzută a consumatorilor în prima jumătate a anului, agravată de șocul prețurilor la energie și de creșterea costurilor combustibililor”, notează economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Inflația anuală atingea 10,4% în iunie, în scădere de la 10,9% în mai. Pe de altă parte, în iunie 2025 inflația era la 5,7% pe an, înainte de impactul facturilor mai mari la energie și creșterile de taxe. După începutul războiului din Iran, în primăvara acestui an, prețurile carburanților au urcat abrupt.
Vânzările de combustibili au scăzut cu 5,8% anual în iunie. Vânzările de produse alimentare s-au redus cu 7,3% și cele de produse nealimentare cu 6,4% (cele din urmă înregistrând luni și mai slabe la începutul acestui an).
“Inflația de două cifre își pune amprenta asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, în timp ce salariile nominale cresc cu o singură cifră, cu dovezi tot mai mari ale deteriorării condițiilor de pe piața muncii. Ne așteptăm la o contracție a vânzărilor cu amănuntul în 2026, deoarece consumul privat ar trebui să rămână scăzut, iar dinamica salariilor reale se preconizează că va rămâne negativă pe tot parcursul anului”, arată Vlad Ioniță, economist la Banca Comercială Română.
Salariul mediu pe economie a crescut cu doar 3,2% în mai, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, cea mai slabă dinamică de după primele luni ale pandemiei și, dacă excludem această perioadă, cu cea mai mică valoare din ultimii 14 ani. Având însă în vedere inflația mare, dinamica salarială reală a fost de -6,9%, cea mai mică de după austeritatea din 2010-2011, când România trecea de asemenea printr-un program de reducere a deficitului bugetar foarte ridicat.
Încrederea consumatorilor a scăzut abrupt începând cu iunie-iulie 2025, când au început discuțiile privind măsurile fiscal-bugetare. Nivelul a fost deosebit de scăzut din punct de vedere istoric în prima jumătate a acestui an, chiar mai jos decât în perioada de pandemie.
Semnale că retailul se apropie de pragul de jos
„Este puțin probabil ca prudența consumatorilor să dispară peste noapte. Peste un an contracție a salariilor reale continuă să afecteze deciziile privind cheltuielile, în timp ce incertitudinile interne și externe rămân ridicate”, adaugă economiștii ING Bank România.
„Acestea fiind spuse, există semne timide că cea mai grea perioadă a ajustării s-ar putea apropia de sfârșit”.
Un semn pozitiv vine din îmbunătățirea moralului consumatorilor în luna iulie, deși la un nivel încă scăzut după standardele istorice. Totodată, inflația este așteptată să scadă din iulie – date publicate săptămâna viitoare – la 7,6% pe an, de la 10,4% în luna precedentă, și mai apoi la 6% în august, pe fondul unui efect de bază favorabil.
Mai mult, analiștii băncilor remarcă îmbunătățirea încrederii managerilor din retail în iulie, în timp ce intențiile de angajare au crescut în mai multe sectoare. De asemenea, așteptările privind șomajul s-au redus, deși au rămas ridicate în perspectivă istorică.
„Niciunul dintre acești indicatori nu indică o revenire puternică a consumului, dar împreună sugerează că minimul în ceea ce privește încrederea consumatorilor și cheltuielile ar putea fi aproape”, adaugă economiștii ING. „În prezent, considerăm o redresare treptată a cererii de consum ca fiind mai probabilă decât o deteriorare suplimentară”.
Alți factori care ar contribui la revenirea vânzărilor, în opinia economiștilor băncii olandeze, se leagă de ameliorarea îngrijorărilor legate de piața muncii. Totodată, creșterea salariului minim de la 1 iulie este de așteptat să aibă un impact pozitiv în ceea ce privește veniturile.
Contracția retailului este de așteptat să aibă implicații nefaste asupra dinamicii produsului intern brut, având în vedere că acesta este o parte importantă a consumului populației, care contribuie cu aproape trei sferturi la formarea PIB.
În trimestrul al doilea, vânzările au scăzut anual cu 6,2%, față de 5,2% în T1, ceea ce în opinia BCR va duce la o dinamică scăzută a consumului în T2 – datele semnal urmează să fie publicate săptămâna viitoare.
Intrările de fonduri UE record către investiții, anticipate pentru acest an, sunt așteptate să atenueze impactul slăbiciunii consumului, arată ING.
BCR vede o scădere a economiei de 0,3% în acest an, urmată de o creștere de 2,5% în 2027. ING prognozează o scădere de 0,5% în 2026, urmată de o creștere de 2,3% în 2027.
