Economia României a scăzut cu 1,2% anual (rectificat de la -1,7% anterior) în primul trimestru din acest an. Dinamica secvențială, față de trimestrul al patrulea din 2025, a fost rectificată la 0%, de la -0,2%, în timp ce cea din T4 a fost rectificată la -1,9%, de la 2%.
Dispare recesiunea lui Bolojan, rămâne recesiunea lui Ciolacu
Cu această rectificare, economia nu mai înregistrează cele două trimestre consecutive de scădere pentru a se califica la recesiune tehnică.
Mai mult, dinamica secvențială din T3 2025 este de 0% (de fapt -0,049% dacă introducem trei zecimale), astfel că e discutabil în ce măsură au existat cele două trimestre consecutive de contracție în a doua parte a lui 2025.
Pe de altă parte, Statistica a păstrat cele două trimestre consecutive de contracție din prima jumătate a lui 2024, de 0,2%, respectiv -0,6%, din timpul guvernului Marcel Ciolacu. Un alt trimestru de scădere s-a înregistrat în timpul guvernării Ciolacu de la începutul lui 2025.
Totuși, a fost semnificativ mai dur reculul economiei de la finele anului trecut, din timpul mandatului premierului Ilie Bolojan , în contextul măsurilor pentru corecția deficitului bugetar, care au afectat puterea de cumpărare a românilor și moralul acestora. Amintim că datele trimestru/trimestru sunt ajustate sezonier și suferă adesea rectificări semnificative de la Statistică.
„Continuăm să ne așteptăm la o recesiune ușoară în 2026, cu o contracție a PIB-ului real estimată la 0,3%, după o creștere dezamăgitoare de 0,7% în 2025. Anticipăm că consumul va rămâne redus în acest an, așa cum indică datele de înaltă frecvență, pe fondul unei inflații ridicate care menține creșterea salariilor reale în teritoriu negativ pe tot parcursul anului”, arată Vlad Ioniță, economist la BCR Cercetare.
Consumul, scădere substanțială, parțial compensată de investiții
La contracția anuală de -1,2%, consumul efectiv al populației a contribuit cu -1,3 pp, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuție pozitivă de 0,9% pp, restul influenței negative venind de la variația stocurilor (-1 pp), în timp ce exportul net a adus o contribuție pozitivă de 0,2 pp.
Consumul populației are o contribuție de 72,5% la formarea PIB, consumul final efectiv 82,5%, în timp ce investițiile generează 19,9%. O mică contribuție (2,7%) la formarea PIB o mai are și variația stocurilor (care de regulă are însă o influență mai mare la dinamică), în timp ce exportul net este negativ (-5,1%), în condițiile în care ponderea exporturilor în PIB (42,3%) este mai mică decât cea a importurilor (47,4%).
„În schimb, activitatea de investiții ar trebui să se accelereze, susținută de fondurile substanțiale ale UE disponibile pentru România în 2026. Politicienii par hotărâți să maximizeze absorbția acestor resurse, ceea ce ar trebui să ofere un impuls semnificativ formării de capital și să compenseze parțial slăbiciunea consumului privat. Exporturile nete ar putea oferi o surpriză pozitivă în acest an, pe baza evoluțiilor balanței comerciale din primul trimestru”, adaugă economistul BCR.
Doar construcțiile și spectacolele aduc un plus la PIB
Pe partea de ofertă, agricultura și intermedierile financiare au avut o contribuție neutră la dinamica anuală. Au adus scăderi: industria (-0,2 pp), comerțul (-0,8 pp), IT&C (-0,3 pp)m activitățile profesionale (-0,3 pp), administrația publică (-0,2 pp). U avut contribuții pozitive construcțiile (+0,4 pp) și spectacolele (+0,3 pp). Impozitele nete au fost neutre.
„Structura cererii este, în general, în conformitate cu așteptările noastre și confirmă semnalele observate în datele de înaltă frecvență. Ne așteptăm ca acest consum să rămână o frână pentru creștere timp de cel puțin încă două trimestre. În acest context, un impuls susținut de creștere a activității investiționale devine crucial pentru a evita o recesiune mai profundă”, adaugă Ioniță.
Economia este deja în al treilea an de creștere economică anemică, de această dată în contextul în care deficitul bugetar ar trebui să scadă la 6,2% din PIB, de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. De altfel, în 2024, când deficitul era foarte aproape de record istoric, economia a crescut cu doar 0,9%.
Deficitul bugetar la patru luni a fost de 1,17%, față de 2,92% în aceeași perioadă a anului trecut.
„Execuția bugetară continuă să arate rezultatele pozitive ale procesului de ajustare fiscală aflat în desfășurare. Considerăm că, dacă ritmul deficitului bugetar rămâne similar pentru restul anului, ținta de 6,2% din PIB este realizabilă și probabilă”, arată un raport UniCredit, care avertizează totuși cu privire la potențialele efecte negative ale instabilității politice.
