Contul curent al balanței de plăți s-a deteriorat în primele 11 luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, iar noiembrie a venit cu o accelerare a ritmului în care ieșirile de valută au depășit intrările. Investițiile străine au înregistrat o nouă lună de creștere, dar rămân la 40% din nivelul înregistrat în 2019. Datoria externă a continuat să crească și a avansat cu mai bine de 10 miliarde de euro anul trecut.
Contul curent avea la 11 luni intrări de 84,34 miliarde de euro și ieșiri de 95,11 miliarde de euro. Deficitul de 9,76 miliarde de euro este mai amplu cu 108 milioane de euro față de aceeași perioadă din 2019. La 10 luni deficitul era mai mic decât în 2019 cu 339 de milioane de euro, dar tendința din ultimele luni arăta deja că deficitul din 2020 va fi mai mare decât cel din anul anterior atât nominal, cât și ca pondere în produsul intern brut, având în vedere contracția economică.
Situația balanței comerciale a continuat să se deterioreze. Deși atât exporturile, cât și importurile sunt în scădere la 11 luni, cele din urmă a scăzut mai puțin. Astfel, deficitul pe comerțul cu bunuri a ajuns la 16,72 miliarde de euro, față de 15,62 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2019.
Intrările din comerțul cu servicii au continuat să susțină parțial ieșirile de pe bunuri, cu un excedent de 8,76 miliarde de euro, față de 7,94 miliarde de euro în 2019.
Excedentul pe lohn a scăzut cu circa 400 de milioane de euro față de anul 2019 la 2,2 miliarde de euro, iar cel pe transporturi e cu 281 de milioane de euro mai mic la 3,74 miliarde de euro.
S-a redus însă și deficitul pe turism, având în vedere că românii au ieșit mult mai puțin din țară, cu 724 de milioane de euro la 1,29 miliarde de euro.
Categoria “alte servicii” a avut la o creștere a excedentului cu 771 de milioane de euro, ce a venit atât din scăderea importurilor, cât și din creșterea exporturilor, lucru pe care nu-l mai găsim la alt capitol în partea comercială a balanței de plăți. În această categorie vedem o creștere a excedentului pe IT&C cu 249 de milioane de euro, ca urmare a creșterii vânzărilor de servicii la extern cu peste 400 de milioane de euro. Serviciile pentru afaceri au adus și ele o creștere a excedentului cu 454 de milioane de euro, mai ales ca urmare a scăderii importurilor.
Balanța veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, a înregistrat un deficit mai mare cu 333 de milioane de euro la 3,38 miliarde de euro. Încasările firmelor străine din investițiile directe și-au revenit aproape complet la 11 luni la 6,38 miliarde de euro și mai aveau de recuperat doar 179 de milioane de euro față de 2019.
Excedentul balanței de venituri secundare a crescut cu 505 milioane de euro față de 2019, dar la 10 luni era 809 milioane de euro de mare. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene. În cazul administrației publice avem un deficit mai mic cu 680 de milioane de euro față de anul 2019. Intrările nete din alte sectoare au scăzut cu 70 de milioane de euro la 1,81 miliarde de euro (intrările au fost de 3,32 miliarde de euro, față de 36,3 miliarde de euro la 11 luni în 2019, iar ieșirile au fost de 1,5 miliarde de euro, față de 1,76 miliarde de euro).
În contul financiar, situația nu stă mai bine. Investițiile străine directe, care deși reprezintă o datorie față de extern, sunt considerate cea mai bună finanțare a contului curent, erau la 1,88 miliarde de euro la 11 luni, față de 4,74 miliarde de euro în ianuarie-noiembrie 2019. Creșterea față de datele anunțate luna precedentă este de 122 de milioane de euro. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,85 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 1,97 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că subsidiarele au împrumutat mai mult societățile mamă în fluxul de anul trecut.
Investițiile de portofoliu, care caută în principal să speculeze diferențialul de dobândă și sunt mult mai volatile decât cele directe, au venit să acopere la 11 luni mare parte din deficitul de cont curent și din scăderea investițiilor de capital, cu un avans de 7,94 miliarde de euro la 11,46 miliarde de euro, în timp ce plasamentele de portofoliu ale României în afară sunt nesemnificative. Aproape toată creșterea a venit din plasamente în datoria pe termen lung.
De altfel, la 11 luni datoria externă era în creștere cu 10,19 miliarde de euro față de finele lui 2019 la 85,79 miliarde de euro. Toată creșterea vine din datoria guvernului, în timp ce datoria privată a scăzut cu 902 milioane de euro la 32,72 miliarde de euro. În decembrie a intrat încă un împrumut extern de 2,5 miliarde de euro.
Având în vedere deteriorarea poziției externe a României, care era oricum cea mai precară din regiune, este remarcabilă stabilitatea leului, care anul trecut n-a pierdut decât 2% din valoare. Băncile centrale ale celorlalte țări UE din Europa Centrală și de Est au permis o volatilitate mai ridicată a monedelor, după cum se poate vedea și din graficul de mai jos.
