Ritmul de creștere al prețurilor imobiliare îl îngrijorează pe directorul general al Piraeus Bank, Cătălin Pârvu, care vede asemănări cu situația de dinainte de criză, când entuziasmul creditării în plină bulă imobiliară a creat apoi problema majore sectorului bancar.
“Experiența 2009-2012 nu se uită, a lăsat tare adânci în sistemul bancar”, spune Pârvu. Șeful Piraeus remarcă un entuziasm al construcțiilor și al creditării, nesusținut de perspective sănătoase în toate zonele.
“Am un déjà vu. Imobiliarele au luat-o iar cu viteză înainte. Seamănă cu ce am văzut acum câțiva ani, cu constructori entuziaști. Am întrebat cine se va muta în blocurile noi construite, iar dacă se vor muta oameni care vor vinde apartamente vechi, nu vor scădea prețurile la apartamente vechi?”, arată Pârvu. În această toamnă, a fost în țară pentru a “reactiva relația cu clienții” și a văzut că în Timișoara un dezvoltator construia la marginea orașului apartamente de două și trei camera cu 1.100 euro prețul pe metru pătrat la vânzare, mizând pe clienți care și-au găsit joburi în zonă și care trebuie să plătească acum chirii de 300-500 de euro.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Și la Cluj prețurile i s-au părut scăpate de sub control: “1.300-1.400 euro metrul pătrat construit, la gri uneori. Există, deci, o cerere la acest nivel foarte ridicat. Și la București se construiește tot mai mult… crește, crește crește…îngrijorarea este, însă, cine le cumpără și de unde vor avea bani să le plătească”. Mai sustenabil de finanțat i se par proiecte în zone în care până acum s-a construit mai puțin, cum ar fi zona Craiovei, unde sigur există cerere.
CITEȘTE ȘI A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci! În opinia șefului Piraeus, băncile vor continua să acorde în continuare cu entuziasm credite Prima Casă, chiar dacă au marje mai mici decât la împrumuturile standard negarantate de stat: “La Prima Casă tot ai 3,3% randament, pentru că ai o garanție și o investiție ce produce pe termen lung, în timp ce la titluri de stat nu ai decât circa 1%. Lichiditatea în exces trebuie plasată, iar la Prima Casă există și cerere.”
Din creditele noi acordate de Piraeus, circa 60% sunt acordate în programul Prima Casă, spune Pârvu. Banca sa a trebuit să își restructureze masiv portofoliul de credite în 2015, prin vânzări și scoateri în afara bilanțului de neperformante, astfel încât, de anul acesta, principal problem a fost redresarea veniturilor. “Problema am avut-o la venituri, pentru că au scăzut creditele și nu e simplu să crești la loc creditele. Cu dobânzi mici, piața evoluează bine pentru clienți, dar nu și pentru bănci. Este o piață foarte lichidă, dobânzile sunt foarte mici, băncile dau dobânnzi mici la depozite, titlurile de stat oferă puțin și toți se duc pe credite. Dar ce e eligibil să fie finanțat? A crescut puternic creditul de consum, s-a generat o modă, care vom vedea ce efecte va avea”, arată Pârvu, precizând că avertismentul vine din partea unei bănci pățite în trecut cu entuziasmul creditării. “Vă spune asta o bancă care a crescut creditul de consum de la 250 de milioane, la 1,3 miliarde, în doi ani, în perioada 2006-2008. Atunci acționarul avea bani ieftini…voia cotă de piață…dar o astfel de evoluție se întoarce împotriva ta.”
După sincopele în creditare apărute ca urmare a legii privind darea în plată și a legii privind conversia creditelor în franci elvețieni, Pârvu susține că banca sa nu a vrut să se adapteze “lăsând analiza de risc foarte jos, cum fac ceilalți”, ci reducând timpul de răspuns pentru acordarea creditelor de consum la aproape o zi, când toate documentele clientului sunt în ordine.
Piraeus a făcut provizioane de 9 milioane de euro după adoptarea legii privind darea în plată, suplimentar față de cerințele de capital alocat, conform regulilor BNR, pentru creditele la care garanția nu acoperă expunerea băncii. “Vom vedea dacă vom putea elibera din aceste comisioane după ce Curtea Constituțională va aduce mai multe lămuriri în privința aplicării legii”, spune Pârvu.
CITEȘTE ȘI Recuperatorii nu mai au voie de astăzi să caute un datornic la serviciu sau să îl deranjeze noaptea Cât privește legea conversiei creditelor în franci elvețieni, impactul asupra solvabilității băncii este estimat la maximum 2%. Acum solvabilitatea este de 17,4%. Piraeus mai are circa 2.000 de clienți cu credite în franci elvețieni însumând echivalentul a 138 milioane de euro, spune Pârvu. Banca le-a făcut o ofertă de conversie în lei, valabilă doar pentru cazurile sociale, unde gradul de îndatorare depășește 65%. Oferta, care presupune un discount imediat de 15% și încă două etape de câte 10%, din trei în trei ani, la soldul din momentul acela, dacă ratele sunt plătite la zi, urmând ca împrumutul în lei să aibă o dobânsă de 3,9%, a fost acceptată de doar 50 de clienți. “Mulți alții ne-au spus că sunt interesați, dar stau încă în așteptare pentru a vedea deznodământul legii privind conversia. Noi am contactat cu ofertă circa 500 de clienți care au dovedit că au grad de îndatorare mai mare de 65%”, arată directorul general al Piraeus.
Conducerea băncii estimează că anul 2016 va fi încheiat cu un profit net mic, de câteva milioane de euro. Avansul la depozite va fi unul cu două cifre, spune Pârvu, care va compensa integral scăderea de 15% înregistrată în 2015, când clienții și-au retras din depozite și în contextual crizei din Grecia care a afectat banca mamă.
Pentru creșterea veniturilor, în anul 2017, banca se va concentra pe segmentyul persoanelor fizice, având încă o rețea de 101 unități și 1.360 de angajați rămași în urma restructurării. Restructurarea a însemnat închiderea a 19 sucursale și ieșirea completă din câteva județe unde unitățile erau toate pe pierdere (ex. cele din Caraș, Mehedinți, Giurgiu, Botoșani, Covasna, Miercurea Ciuc). Un proiect de reviziuire a rețelei se derulează în continuare împreună cu consultanții de la Ernst &Young, însă reducerea numărului de unități nu mai este unul din obiective, ci crearea unei structuri noi, cu modele noi de sucursale, unele cu funcționalități extinse, iar altele reduse, alături de investiții în digitalizare.
Nici pentru personal nu mai sunt avute în vedere reduceri viitoare, anul acesta banca trebuind chiar să facă eforturi pentru a opri plecările de angajați. “Am tras cu fidelizarea personalului și am reușit să stabilizăm lucrurile. Ajunsesem cu turnoverul de personal la 30% anualizat, de la 17-18% înainte. Acum am revenit la normal”, adaugă Pârvu.
La finele primelor 9 luni ale anului, Piraeus Bank înregistra un profit brut de 3,8 milioane de euro. Activele totale ale băncii cu acționariat grecesc au crescut față de începutul anului cu 6%, ajungând la aproape 1,7 miliarde de euro, potrivit unui comunicat de presă al băncii. Rezultatele publicate la Atena arată, însă, o scădere de 28% a portofoliului de credite față de anul trecut, la 725 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o cotă de piață de 1,5%, în scădere de la 2,6% în toamna anului trecut. Creșterea depozitelor, în primele 9 luni, a fost de 8% față de finele anului trecut, până la 928 milioane de euro.
Banca fusese pregătită pentru o vânzare către fondul american de investiții JC Flowers, la pachet cu Carpatica, însă tranzacția a căzut în cele din urmă.
