Produsul intern brut a scăzut anul trecut cu 3,9%, date mai bune decât erau anticipate atât în prognoza oficială, cât și în estimările băncilor. Evoluția vine după o creștere puternică în trimestrul patru, deși economia a fost afectată de noi restricții legate de pandemia COVID-19 începând cu toamna anului trecut.
Produsul intern brut a crescut cu 5,3% în trimestrul patru față de trimestrul trei, ca serie ajustată. Scăderea față de trimestrul patru din 2019 a fost de 1,5% pe serie brută și de 1,7% pe serie ajustată sezonier, arată datele semnal publicate de INS. În trimestrul trei, economia crescuse cu 6,1% față de trimestrul doi, iar în trimestrul doi scăzuse cu 12,2% față de primul trimestru.
Prognoza oficială, folosită și la construcția bugetului pentru acest an, arăta o scădere economică de 4,4% în 2020, cu scăderi pe toate ramurile economiei, cu excepția construcțiilor.
Datele semnal publicate astăzi de Statistică nu prezintă detalii cu privire la evoluțiile pe sectoarele economice.
După creșterea cazurilor noi de îmbolnăviri cu COVID-19 din toamna anului trecut, autoritățile au luat noi măsuri restrictive, cele mai multe legate de circulația pe timp de noapte și accesul în restaurante. Chiar dacă erau mult mai puțin dure decât în primăvară, noile restricții erau așteptate să împiedice recuperarea economică, mai ales în contextul în care și țările partenere din Uniunea Europeană au venit cu intervenții similare. Datele semnal pentru Uniunea Europeană arătau o contracție de 0,5% în trimestrul patru, după un avans de 11,5% în trimestrul trei, ceea ce face recuperarea economiei românești cu atât mai surprinzătoare pe final de 2020, mai ales că INS a și revizuit în sus și datele privind trimestrul trei, ceea ce înseamnă un efect de bază mai important.
Sursa: INS, Profit.ro
Creșterea economică e posibil să fi fost trasă în sus de consum. Vânzările cu amănuntul și-au revenit în a doua parte a anului trecut și au recuperat integral prăbușirea cauzată de efectele pandemiei COVID-19 și restricțiile impuse de autorități. Creșterea retailului a fost de 2,2% pe întreg anul, după un avans de 3,4% în ultimul trimestru.
Șomajul a crescut anul trecut, însă rata a urcat de la 4% la doar 4,9%, mult mai puțin decât în precedenta criză. Totodată, salariile au crescut în pofida crizei și au înregistrat un avans de 6,6%.
Serviciile de piață prestate populației au scăzut anul trecut cu mai bine de jumătate, pe fondul restricțiilor impuse în cazul călătoriilor și restaurantelor.
Producția industrială a crescut în decembrie cu 1,6% în termeni anuali, în timp ce creșterea pe ultimul trimestru a fost de 4,6% față de trimestrul trei, ceea ce a arătat tendința de revenire a industriei. Pe tot anul trecut, industria a scăzut cu 9,2%, dar aceasta se afla deja pe într-un declin, după o scădere de 2,3% în 2019.
O contribuție la creșterea economiei în trimestrul patru este posibil să fi venit și din partea investițiilor. În primele 9 luni de anul trecut acestea crescuseră cu 0,7% în comparație cu aceeași perioadă din 2019, pe fondul creșterii lucrărilor din construcții cu 6,4%.
Analiștii au avut estimări și mai pesimiste pentru anul trecut, unul în care și agricultura a mers rău, pe fondul unei secete acute.
ING estima pentru trimestrul patru o creștere de 1% față de trimestrul trei, o contracție de 6,6% față de aceeași perioadă din 2019, în timp ce pentru întreg anul 2020 estimarea era pentru o scădere de 5,5%. ING are în prognoză un avans al PIB de 3,7% în 2021.
Erste estima o creștere de 0,5% față de trimestrul trei și o contracție față de aceeași perioadă din 2019 de 6,7%, în timp ce scăderea pe întreg anul era estimată la 5,2%. Banca are o estimare de creștere de 2,7% pentru acest an, sub media regiunii de 3,6%.
UniCredit prognoza o scădere economică de 5,5% anul trecut și o revenire pe creștere de 3,7% în 2021.
