Încrederea consumatorilor măsurată de sondajele realizate de Comisia Europeană a rămas în mai aproape de nivelul din luna precedentă și la cea mai joasă valoare de după startul crizei COVID-19 în primăvara lui 2020.
O radiografie a momentului arată că economia încetinește la nivel global, inflația este la vârfuri istorice și există din ce în ce mai multe preocupări pentru o posibilă recesiune, fie ea și tehnică.
Lira sterlină și randamentele obligațiunilor britanice au scăzut abrupt joi, după ce Banca Angliei a majorat dobânda de referință la cel mai ridicat nivel din 2009, pentru a combate creșterea inflației, dar a avertizat asupra riscurilor unei recesiuni.
Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă de pe piața locală după active, estimează că, cel mai probabil, inflația va depăși 12% în următoarea perioadă, deși prognozele lor inițiale indicau un vârf cuprins între 11 și 12%.
O posibilă recesiune este tot mai mult luată în considerare, pe măsură ce prețurile la energie și la mărfurile de bază continuă să crească, la care se adaugă și lockdown-ul din China, care ar putea genera probleme majore pentru economia globală.
Rezerva Federală a SUA (Fed) ar avea nevoie să deruleze cea mai agresivă înăsprire monetară din anii '80 încoace pentru a tempera inflația, aflată la cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii. Măsurile monetare vor duce la o recesiune profundă în SUA anul viitor, avertizează economiștii Deutsche Bank, citați de Bloomberg.
Economiștii germani prognozează o recesiune în cea mai mare economie a Europei dacă livrările de gaze rusești ar fi oprite, iar efectele s-ar putea răspândi și în restul continentului, transmite CNBC
Piața de criptomonede atrage tot mai mulți investitori români, Bitcoin fiind în continuare favorizat, urmat de monede precum Dogecoin sau Ethereum. Sectorul energetic este, de asemenea, în atenția investitorilor, în timp ce metalele prețioase pierd teren.
Indicele Nasdaq-100 a pierdut peste 1.000 de miliarde de dolari din valoarea de piață în ultimele patru ședințe, pe fondul reluării vânzărilor pe acțiunile companiilor din tehnologie.
Fostul premier și președinte al PNL, actual președinte al Senatului României, Florin Cîțu, afirmă că, în urma măsurilor predominant de stânga luate de Guvern în prezent, anul acesta economia românească va scădea la zero, va intra chiar în recesiune, iar revenirea va dura foarte mult timp.
Germania s-ar putea confrunta cu o recesiune severă dacă va exista o oprire a importurilor sau a livrărilor de gaze și petrol din Rusia, a avertizat Christian Sewing, președintele Asociației băncilor germane (BDB), transmite Reuters.
Comisarul pentru Economie al Uniunii Europene, Paolo Gentiloni, a declarat că războiul Rusiei cu Ucraina nu va provoca o recesiune în Europa, dar va determina o încetinire a creșterii în acest an, el avertizând că prognoza actuală, a unui avans de 4%, nu mai este viabilă, relatează CNBC.
Economia Rusiei este prognozată să înregistreze o contracție severă în acest an, cuplată cu o inflație foarte ridicată, ca urmare a sancțiunilor internaționale și a scăderii încrederii investitorilor. Dar o prăbușire financiară a țării este probabil să fie evitată grație încasărilor mari din exporturile de hidrocarburi, dintre care o parte importantă pleacă chiar în Europa.
Abia ieșită din criza COVID-19, Europa riscă să reintre în recesiune. Doar că de această dată și cu o inflație ce s-ar putea dovedi foarte greu de gestionat.
Temerile privind o posibilă stagflație sunt tot mai mari, însă nefondate, potrivit lui Adrian Codirlașu, Vicepreședinte CFA România. Cel puțin pentru următoarea perioadă. Nici măcar o recesiune economică nu se întrevede momentan.
Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.
Cu o inflație în continuă creștere și prețuri tot mai mari, mai ales la energie și gaze, recesiunea economică pare inevitabilă. Europa și, implicit, România au nevoie să-și asigure independența energetică pentru ca, pe viitor, să evite astfel de șocuri în prețurile la energie și gaze.
Bundesbank, banca centrală a Germaniei, estimează că economia germană a scăzut "considerabil" în trimestrul actual și va intra în recesiune tehnică pentru a doua oară de la debutul pandemiei.
Economia Germaniei s-a contractat cu 0,7% în ultimul trimestru al anului 2021, iar pe parcursul întregului an a crescut cu 2,8%.
Economia Germaniei se îndreaptă spre recesiune, pentru a doua oară de la începutul pandemiei. Primele date oficiale arată că PIB a scăzut cu până la 1% în ultimul trimestru al anului trecut.
Încrederea managerilor în economia românească a scăzut până la nivelul de la debutul pandemiei, iar perspectivele economice pentru următoarele luni s-au înrăutățit: 41% dintre manageri consideră că PIB-ul va scădea (în comparație cu 17% în Q1 2021). Principalele îngrijorări pentru perioada următoare sunt definite de lipsa forței de muncă, de creșterea prețului materiilor prime și de creșterea inflației, conform rezultatelor CONFIDEX S2 2021 publicate de Impetum Group.
Economia a crescut cu mult peste așteptările economiștilor în ultimul trimestru din 2020. O “surpriză pozitivă uriașă”, notează BCR, ce determină analiștii să ridice estimările pentru acest an, ceea ce ar însemna o recuperare economică la nivelul de dinaintea pandemiei mai rapidă.
Produsul intern brut a scăzut anul trecut cu 3,9%, date mai bune decât erau anticipate atât în prognoza oficială, cât și în estimările băncilor. Evoluția vine după o creștere puternică în trimestrul patru, deși economia a fost afectată de noi restricții legate de pandemia COVID-19 începând cu toamna anului trecut.
Economia franceză a înregistrat o recesiune semnificativă în 2020 ca urmare a efectului pandemiei Covid-19, care a provocat o scădere a Produsului Intern Brut cu 8,3%, potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Institutul Național de Statistică din Franța (Insee), informează AFP.