Un curs euro de 5,2 lei - pragul critic pentru economia românească. Zece afaceri cu exporturi generate prin procesarea importurilor

Dependența de euro nu mai este o excepție, ci o regulă pentru multe categorii de servicii din România.

O depreciere chiar și de 1–2% a leului în raport cu euro poate duce la scumpiri în lanț, în special în industriile sensibile la cursul valutar.

Banca Națională a României a anunțat un curs de referință de 5,0991 lei/euro, în creștere cu 6 bani (1,22%) față de nivelul de ieri, 6 mai 2025, când cursul era de 5,0378 lei/euro. Este a doua zi consecutivă în care se înregistrează cel mai mare curs euro/leu din istorie.

Firmele care oferă servicii în domenii precum transport, leasing, IT, construcții sau servicii medicale private trebuie să își adapteze constant strategiile de preț și să comunice clar clienților impactul cursului valutar asupra tarifelor, arată termene.ro.

CITEȘTE ȘI INTERVIU George Simion: Până la finalul acestei veri vom ști în ce funcție va fi Călin Georgescu în statul român. POT va fi adus la guvernare, fiind un aliat. Ce spune despre guvernatorul BNR, demisia șefului Parchetului, casele de 35.000 euro

Pe de altă parte, consumatorii trebuie să înțeleagă că euro nu influențează doar vacanțele sau electronicele, ci și o mare parte dintre serviciile de zi cu zi.

Exportatorii, care ar trebui să câștige din creșterea cursului, pierd de fapt

În România, numeroase companii își bazează activitatea pe importul de materii prime sau componente, pe care le procesează intern pentru a le vinde fie pe piața locală, fie pentru export. Această strategie le permite să adauge valoare produselor și să își consolideze poziția pe piețele internaționale.

Deși, în teorie, exportatorii ar trebui să beneficieze de pe urma unui curs mai ridicat, iar importatorii să fie cei afectați, realitatea economică din România este diferită: majoritatea exportatorilor sunt, în primul rând, importatori.

Marile companii exportatoare din România își bazează producția pe prelucrarea unor bunuri importate din alte state, bunuri cărora li se adaugă valoare prin procesare locală.

CITEȘTE ȘI 123Credit.ro finanțează: de la avion privat și Ferrari până la credit ipotecar și benă pentru cereale

„Creșterea cursului este o metodă folosită de multe guverne pentru a stimula exporturile. Din păcate, în cazul României, nu a fost vorba de o măsură intenționată. Cursul a crescut din cauza presiunii economice interne, generate de inflație. Menținerea unui curs scăzut devenise prea costisitoare pentru BNR”, a declarat Costin Lianu, președintele Asociației Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX).

„Desigur, când crește cursul, exportatorii încasează sume mai mari în lei. Însă, în România, o mare parte dintre aceștia sunt și importatori, pentru că importă produsele pe care le prelucrează înainte de export. Astfel, beneficiile cursului ridicat se diminuează semnificativ”, a mai adăugat Lianu.

Pragul stabilității economice: 5,2 lei/euro

Potrivit lui Costin Lianu, majorarea cursului până la 5,2 lei/euro este o evoluție firească, ținând cont de inflație și de dezechilibrele din economia românească.

„Dacă se va menține cursul la 5,1 lei sau va urca spre 5,2 lei, este o evoluție normală în contextul actualei instabilități economice. Devalorizarea leului nu este legată de situația politică, ci de măsurile economice adoptate recent”, explică președintele ACEX.

„Dacă însă se depășește pragul de 5,2 lei pentru un euro, vom intra într-o zonă de devalorizare necontrolată a monedei naționale. Acest tip de evoluție este specific economiilor fragile și slab dezvoltate. Depășirea acestui prag ar putea semnala probleme grave”, avertizează Lianu.

Zece tipuri de afaceri românești bazate pe exporturi care provin din procesarea importurilor

Pornind de la analiza realizată de ACEX, completată cu datele platformei Termene.ro, se poate evidenția clar care sunt sectoarele economice ale căror exporturi sunt condiționate de importuri.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Bruxelles-ul bagă România în infringement pentru reglementarea prețurilor angro la gaze

Conform estimărilor, peste 50% dintre exporturile României depind de importuri. Această interdependență face ca o creștere a cursului euro să afecteze ambele capete ale lanțului comercial: importul materiei prime și exportul produsului finit.

Industria auto și de componente auto

Firmele din acest sector importă subansamble, piese, tehnologii, iar în România se face asamblarea sau producția de componente specifice. Exportul vizează vehicule finite sau piese către uzine din UE.

Exemplu de companii din această situație, conform declarațiilor de comerț extern ale acestor firme: Dacia, Ford, Continental, Bosch, Leoni

Industria textilă și de confecții

Importă materiale textile, modele sau tehnologii, iar în România are loc coaserea/procesarea. Produsele sunt exportate înapoi către retaileri internaționali.

Exemplu de companii din această situație, conform declarațiilor de comerț extern ale acestor firme: fashion brands în sistem lohn prezente în România  (Hugo Boss, Zara, C&A)

Industria de echipamente electrice și electronice

Importă componente electronice și le integrează în produse precum panouri de control, frigidere sau cablaje auto. Acestea sunt apoi exportate către piețele din UE și nu numai.

Exemplu de companii din această situație, conform declarațiilor de comerț extern ale acestor firme: Siemens, Electrolux, Philips, Fujikura

Industria de prelucrare a lemnului și mobilierului

Copacii tăiați din România sunt prelucrați intern, dar pentru a deveni mobilier lemnul este transferat de obicei în fabrici din străinătate sau unitățile din România au nevoie de sau accesorii (balamale, vopsele, feronerie). Aceste accesorii sunt importante în special di China sau Turcia.

Industria alimentară și de procesare agricolă

Importă cereale speciale, aditivi sau ambalaje și produce carne procesată, făină specială, conserve. Exportă apoi produse finite în UE, Orientul Mijlociu și Asia.

CITEȘTE ȘI FOTO Crocs, unul dintre cele mai populare branduri de încălțăminte din lume, se extinde în Iași și Cluj-Napoca

Exemplu de companii din această situație, conform declarațiilor de comerț extern ale acestor firme: Smithfield, Agricola, Sam Mills

Industria farmaceutică și a suplimentelor

Importă substanțe active, ambalaje sau tehnologii, iar procesarea și ambalarea se face în România. O parte importantă a producției este destinată exportului.

Exemplu de companii din această situație, conform declarațiilor de comerț extern ale acestor firme:  Terapia Cluj, Zentiva, Biofarm

Industria chimică și a materialelor plastice

Importă materii prime chimice sau echipamente de reacție, iar produsele (solvenți, mase plastice) sunt exportate ca materii intermediare.

Exemplu de companii din această situație, conform declarațiilor de comerț extern ale acestor firme: Chimcomplex, Azomureș,

Industria IT și outsourcing software

Deși nu importă „mărfuri” clasice, importă know-how și licențe software, infrastructură cloud, și exportă servicii IT și aplicații. Contractele sunt în euro sau dolari.

Exemplu de companii din această situație, conform declarațiilor de comerț extern ale acestor firme: Endava, Luxoft, SoftServe

Industria metalurgică și a echipamentelor industriale

Importă minereu, cocs, oțel brut sau mașini de prelucrare. Procesează în produse metalice sau structuri industriale, care sunt apoi exportate.

CITEȘTE ȘI China lansează măsuri istorice în economie pentru a contracarara lupta cu SUA

Exemplu de companii din această situație, conform declarațiilor de comerț extern ale acestor firme: Liberty Galați, TMK Artrom, UMB

Industria de ambalaje și tipar industrial

Importă hârtie, cerneluri, folii, tehnologii de tipar, iar în România produce ambalaje și etichete pentru export. Servește în special retaileri și FMCG din vestul Europei.

Exemplu de companii din această situație, conform declarațiilor de comerț extern ale acestor firme: Rondocarton, DS Smith, Printmasters