UniCredit: Toate economiile din regiune își vor accelera creșterea, cu excepția României, care va fi afectată de măsurile recente ale Guvernului

UniCredit: Toate economiile din regiune își vor accelera creșterea, cu excepția României, care va fi afectată de măsurile recente ale Guvernului

Sursa foto: Anna Todero | Dreamstime.com

scris 10 mai 2017

Pentru prima dată după criza economică, în 2017 și 2018 absolut toate țările din Europa Centrală și de Est (CEE) vor înregistra creșteri reale ale Produsului Intern Brut, arată un studiu realizat de UniCredit și prezentat cu ocazia reuniunii anuale a BERD care se desfășoară zilele acestea în Cipru. Mai mult, în toate aceste economii, creșterea reală a PIB se va accelera comparativ cu anul trecut. Excepție va face România, care a avut un avans puternic în 2016, dar va resimți impactul măsurilor recente de creștere a cheltuielilor în sectorul public.  

„În 2017, pentru prima dată după criza din 2008-2009, este de așteptat ca PIB să crească în toate țările, cu rate de creștere solide de 3% sau mai mult în majoritatea statelor”, a declarat Carlo Vivaldi, șeful diviziei regionale CEE din UniCredit.

Creșterea reală a PIB estimată pentru anul acesta de UniCredit este de 3,9% în cazul României, mai mare decât în majoritatea statelor din regiune, dar sub nivelul estimat de Guvern, pe care a fost fundamentat bugetul, și mult sub avansul record de 4,8% reușit anul trecut. Creșterea economică va încetini și mai mult în 2018, la 3,3%, nivel la care vom fi depășiți de mai multe state: Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Bosnia-Herțegovina și Turcia, potrivit estimărilor UniCredit.

Explicația încetinirii creșterii economice nu ține doar de efectul de bază, 2017 urmând unui an cu avans foarte mare, de 4,8%, ci și de erodarea potențialului de creștere prin măsuri luate în perioada electorală. „Creșteri salariale de 14%, în condițiile unei inflații aproape de zero, nu sunt sustenabile. Nici cele de anul acesta nu sunt sustenabile. Va evita România intrarea în procedură de deficit excesiv? Credem că da, dar pentru aceasta va trebui să reducă alte cheltuieli și anticipăm că va tăia investițiile, care sunt cel mai ușor de redus. Aceasta, în condițiile în care oricum nu este o țară cu performanțe și progrese mari în absorbția fondurilor UE”, a explicat Lubomir Mitov, economist-șef al UniCredit pentru Europa Centrală și de Est.  

O premieră pentru perioada post-criză  este și revenirea pe profit a sectorului bancar în absolut toate statele central și est europene. „Sectorul bancar a fost profitabil în toate statele CEE în 2016, regiunea performând mai bine decât Europa Occidentală. A fost primul an de după criza din 2008-2009 în care sectorul a înregistrat profit în absolut toate țările, deși nivelul profitabilității variază în cadrul regiunii”, spune Carlo Vivaldi. Șeful diviziei CEE din UniCredit crede că rezultatele vin în contextul în care câteva dintre vulnerabilitățile din trecut au fost rezolvate.

În primul rând, arată acesta, s-a consolidat un model de finanțare mai sustenabil. Raportul credite/depozite s-a redus considerabil în toate statele din regiune, cu excepția Turciei, de la o medie de 109% în 2009, la 99% în 2014 și 89% în 2016. România se situează chiar sub medie, cu 81%, un raport mai bun neexistând decât în Cehia (74%), Ungaria și Bulgaria (73% ambele).

În al doilea rând, spune Vivaldi, a scăzut ponderea creditelor în valută pe segmentul de retail. Preponderent în euro (cele în franci elvețieni s-au redus prin conversii în euro sau în monedă locală), acestea nu mai reprezintă mai mult de 60% din totalul creditelor de retail decât în Bosnia Herțegovina, peste 50% doar în Croația și Serbia, în timp ce în România au coborât spre 40%, în Bulgaria sub 30%, în Slovenia sub 10%, iar în Ungaria au dispărut aproape complet în urma conversiei în forinți impuse de Guvern în 2015.

DOCUMENT Bursele, ajutoarele de înmormântare, dar și alte venituri, ca primele de instalare - impozitate după modificarea Codului Fiscal CITEȘTE ȘI DOCUMENT Bursele, ajutoarele de înmormântare, dar și alte venituri, ca primele de instalare - impozitate după modificarea Codului Fiscal

A treia vulnerabiltate, cea a calității activelor, s-a atenuat printr-o importantă reducere a creditelor neperformante. De departe cea mai mare reducere a avut loc în România, în condițiile în care s-a și coborât de la cele mai înalte rate de neperformanță, de peste 20% pe medie  în anii imediat următori crizei. Băncile din România au vândut, de altfel, și cele mai mari portofolii de neperformante: 1,129 miliarde de euro doar anul trecut au fost vândute de filialele românești ale principalelor bănci internaționale, o treime din toate vânzările de credite neperformante din regiune. Prin comparație, în același an, băncile ungurești au vândut neperformante de 833 milioane de euro, cele din Rusia 336 milioane de euro, cele din Bulgaria 168 milioane de euro, iar cele din Cehia doar 53 milioane de euro.

În aceste condiții, potrivit estimărilor UniCredit, rata creditelor neperformante pentru cele mai mari cinci bănci din regiune (UniCredit, Raiffeisen, Erste, OTP, Intesa) a scăzut, în 2016, la 9,5% în România, la 9,2% în Ungaria, 4,8% în Cehia, 4,5% în Slovacia, iar în Turcia a urcat ușor, însă nivelul rămâne redus, de doar 3,2%.  Cu niveluri mai mari de neperformanță a creditelor, dar și acestea în scădere față de 2014, au fost Serbia (17%), Croația (13,8%), Bosnia Herțegovina (11,8%) și Slovenia (11,5%). Rata a crescut doar în Rusia, la 15,5%.

„Reducerea ratei creditelor neperformante va continua și anul acesta, și anul viitor, susținută de revenirea economică, de continuarea vânzărilor de pachete de neperformante și dee îmbunătățirea colectării”, spune Maurro Giorgio Marrano, Strategy and Corporate Foesight Coordinator pentru CEE la UniCredit.

Astfel, până în 2018, rata de neperformanță ar urma să ajungă la doar 6,7% în România. Aceasta ar însemna o reducere cu 2,7 puncte procentuale față de 2016 și cu 14 puncte procentuale față de 2014, cea mai amplă reducere din regiune. Cu doar 6,7% credite neperforante, România ar sta, în 2018, mai bine decât Slovenia (9%), Bulgaria (9,5%), Bosnia (10,5%), Croația (14%), Rusia (14,8%) și Rusia (15%), dar avea în continuare o situație mai proastă decât Ungaria (4,8%), Cehia (4,5%), Slovacia (4,2%) sau Turcia (3,6%).

Perspectivele regionale sunt optimiste și pentru profitabilitatea sistemului bancar, care va rămâne, în opinia lui Carlo Vivaldi, peste cea din Europa Occidentală. Un rol important în dezvoltare îl va juca digital bankingul, încă subdezvoltat comparativ cu piețele occidentale. Pe de altă parte, există și factori cu influență negativă pentru profitabilitatea băncilor din regiune, aceștia fiind, în aprecierea UniCredit, mediul de dobânzi excesiv de reduse din unele țări, reglementări și legi nefavorabile, invertitudinea geopolitică dinTurcia și creșterea economică modestă din Rusia, în absența reformeor structurale.

În Europa Centrală și de Est, UniCredit are active de 2,600 miliarde de euro, 63% din acestea în state care au aderat la Uniunea Europeană. Cele mai mari cote de piață le deține în Croația (27,3%), Bosnia-Herțegovina (24,5%), Bulgaria (20,2%), Cehia (10,3%) și Serbia (10,2%), în România cota fiind de 8,3%.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
unicredit
lubomir mitov
carlo vivaldi.