Indicatorul percepției generale asupra economiei (ESI) a scăzut, în februarie, la cel mai redus nivel din ultimii doi ani în România, pe fondul căderii abrupte a încrederii în industrie, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană.
Indicatorul a coborât la 102,2 puncte, nivel similar celui înregistrat în martie 2016 și în scădere cu 1,1 puncte față de luna ianuarie. Vârful încrederii a fost atins în luna mai a anului trecut, când indicatorul a atins 105,5 puncte. Încrederea în economie se corelează, din perspectivă istorică, cu evoluția produsului intern brut, fiind unul dintre indicatorii urmăriți de investitori pentru a cântări așteptările actorilor economici.
Încrederea în industrie, care reprezintă cea mai importantă parte a indicatorului, s-a redus la 1,6 puncte față de 2,7 puncte în ianuarie și 3,4 puncte în decembrie, când atinsese cel mai ridicat nivel post-criză, în condițiile în care firmele se așteaptă la o reducere a producției și o creștere a stocurilor.
Încrederea consumatorilor a continuat să scadă, mergând pe tendința începută în octombrie anul trecut.
„Deteriorarea recentă a încrederii consumatorilor este rezultatul unor rate mai mari de dobândă, a deprecierii leului și a incertitudinilor fiscale”, notează analiștii ING Bank, care adaugă că datele arată că populația se așteaptă la o deteriorare a situației financiare, a unor perspective mai rele privind piața muncii și economisirea, în timp așteptările privind mersul general al economiei s-au ameliorat ușor.
Sectorul serviciilor este singurul care arată o îmbunătățire a percepției asupra condițiilor de afaceri (+0,6 pp la 11,3 puncte), după ce firmele au văzut încasări peste așteptări în ultimele trei luni.
Încrederea în sectorul construcțiilor și cel al comerțului cu amănuntul a continuat să scadă în februarie.
Sursa date: CE
Încrederea a scăzut ușor și la nivel european, cu 0,8 puncte procentuale în zona euro la 114,1 puncte și cu 0,5 puncte în Uniunea Europeană la 114,3 puncte, însă rămâne la niveluri ridicate din perspectivă istorică.
Datele proaste pun în pericol prognoza ING privind creșterea economică de 4,7% în acest an, față de mediana sondajului Bloomberg în rândul analiștilor de 4,1%.
„Mai mult, chiar și cu cele mai optimiste așteptări din spatele bugetului de stat din acest an, este puțin probabil că investițiile publice vor compensa încetinirea așteptată a consumului. Opusul este mult mai probabil”, notează economiștii băncii olandeze.
Bugetul a fost construit pe o prognoză de creștere a PIB de 5,5%, susținută, ca și anul trecut, de consum, dar și de investiții.
