La concursul Eurovision, un cântec reușit nu garantează întotdeauna numărul maxim de puncte, întrucât unii dintre votanți preferă să favorizeze țările de care se simt apropiați, informează AFP.
Înainte de finala ediției din 2025, care va avea loc sâmbătă seară la Basel, în Elveția, jurnaliștii de la AFP au analizat cele 108.000 de puncte distribuite țărilor finaliste la cele 67 de ediții ale competiției, din 1957 până în 2024, scrie Agerpres.
Vot în funcție de blocurile de state
Aproape un sfert din punctele atribuite la Eurovision au fost acordate unei țări vecine.
În nordul continentului, Suedia este țara căreia Norvegia, Finlanda, Danemarca și Islanda i-au atribuit cele mai multe puncte de la înființarea concursului. Cele patru țări menționate au furnizat mai mult de o cincime din punctele pe care Suedia le-a primit de la prima sa participare din 1958.
'Voturile între blocurile de state sunt evidente în anumite regiuni', a confirmat Dean Vuletic, autorul cărții 'Postwar Europe and the Eurovision Song Contest', publicată în 2019. Mai mult decât proximitatea geografică, ceea ce contează este o proximitate culturală, cum ar fi o limbă sau o cultură comună, poate chiar o industrie muzicală comună.
Printre principalele alte 'blocuri' se numără cele ale țărilor din fosta U.R.S.S. și ale țărilor din fosta Iugoslavie: aproape toate au acordat punctajul maxim unuia dintre foștii lor 'camarazi'.
Alte țări acționează în perechi: voturile exprimate între Republica Cipru - stat elenistic, în contextul în care autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord nu participă la Eurovision - și Grecia reprezintă 'unul dintre cele mai evidente voturi exprimate în fiecare an', a declarat Nicholas Charron, profesor de științe politice la Universitatea Goteborg din Suedia.
Între 1975 și 2015, exista posibilitatea de a atribui până la 12 puncte unei alte țări. În condițiile în care Cipru și Grecia au primit, în medie, 1,9, respectiv 2,3 puncte pe ediție de la celelalte țări, ele își atribuie una celeilalte, în medie, 10 sau 11 puncte la fiecare ediție.
Începând din 2016 și după introducerea unui vot al publicului, separat de cel al juriului, ceea ce permite atribuirea unui maximum de 24 de puncte aceleiași țări, Grecia acordă Ciprului, în medie, în fiecare an, cu 18,4 puncte mai mult decât ceea ce micul stat insular primește de la alte state. Iar Ciprul îi întoarce favoarea atribuindu-i cu 19,2 puncte mai mult decât alte țări.
În sens contrar, unele țări se remarcă prin numărul foarte scăzut de puncte 'schimbate' între ele. Azerbaidjanul și Armenia, care s-au înfruntat în două războaie în Karabah, nu și-au acordat decât un singur punct la Eurovision - cel atribuit în 2009 de Armenia vecinului său.
'Te iubesc, eu nu te mai iubesc'
Pe lângă aceste 'efecte simetrice', există și efecte 'asimetrice': este vorba despre celebrul 'je t'aime, moi non plus' ('te iubesc, eu nu te mai iubesc'), a declarat Farid Toubal, profesor la Universitatea Paris-Dauphine. 'Când o țară supra-votează sistematic pentru o altă țară, fără ca acest lucru să fie reciproc, este vorba în general despre un vot al diasporei', a subliniat Dean Vuletic.
Unul dintre cele mai citate exemple de către specialiști: voturile Germaniei pentru Turcia. Între 1975 și 1995, Germania atribuia, în medie, 1,4 puncte către Turcia la fiecare ediție. Odată cu introducerea televotului pentru public și, așadar, a posibilității ca importanta diasporă turcă să voteze, Germania a acordat, între 1997 și 2012, 9,8 punct pe ediție, în medie, către Turcia. În schimb, Turcia i-a atribuit doar 2,3 puncte, în medie.
Același fenomen este vizibil în voturile Franței pentru Portugalia. Juriile franceze au atribuit, în medie, 3,3 puncte Portugaliei, un scor mediu care a ajuns la 9 puncte după introducerea votului telespectatorilor. În sens invers, Portugalia i-a atribuit Franței doar 1,7 puncte, în medie, în timpul edițiilor care au inclus votul publicului.
Israelul este țara căreia Franța i-a acordat cel mai mare punctaj cumulat de la înființarea concursului. 'Acest lucru se explică efectiv prin aceea că în Franța trăiește principala comunitate evreiască din Europa', a declarat Florent Parmentier, specialist în chestiuni europene.
'Minoritățile motivate', explică el, ajung să influențeze voturile din țări precum Franța și Germania, întrucât restul populației se implică prea puțin în votare.
Plebiscit pentru Ucraina în 2022
Pe lângă factorii de proximitate culturală, mai stabili, 'există și factori care sunt extrem de volatili', ce variază de la o ediție la alta, a precizat Farid Toubal.
Ca în cazul invadării Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie 2022. Încă din ziua următoare, Rusia a fost exclusă din concursul Eurovision. Iar Ucraina a câștigat competiția două luni și jumătate mai târziu, grație unui vot masiv din partea publicului.
Dintre cele 39 de țări cu drept de vot, grupul ucrainean Kalush Orchestra a fost plasat pe primul loc doar de cinci jurii naționale, însă a câștigat voturile populare din 28 de state. Cu 439 de puncte din 468 posibile, nicio altă țară nu a obținut încă vreodată un număr atât de mare de voturi din partea publicului.
