"Cina cea de Taină", de Leonardo da Vinci, este una dintre cele mai admirate, mai studiate și mai copiate picturi din istoria omenirii. Artistul italian a început să lucreze la această operă de artă în 1495 și a finalizat-o în 1498.
Site-ul mentalfloss.com prezintă detalii mai puțin cunoscute despre această capodoperă renascentistă, arată Agerpres.
1. Este mai mare decât ați crede
Nenumărate reproduceri au fost realizate de-a lungul secolelor, cu diverse dimensiuni, însă lucrarea originală are mărimile următoare: 4,5 metri x 8,8 metri.
2. "Cina cea de Taină" captează un moment culminant
Toată lumea știe că pictura descrie ultima masă luată de Iisus alături de apostoli înainte să fie capturat și crucificat. Mai precis, Leonardo da Vinci a dorit să surprindă momentul în care Iisus le-a dezvăluit discipolilor că unul dintre ei urma să îl trădeze, completat cu reacțiile acestora, care variau de la șoc la furie. În interpretarea lui Da Vinci, momentul a avut loc chiar înainte de crearea euharistiei, când Iisus își întinde mâinile spre pâine și un pahar cu vin, care reprezintă simboluri-cheie ale sacramentelor creștine.
3. Nu o veți găsi într-un muzeu
"Casa" ei permanentă este o mănăstire din Milano, iar deplasarea în alte zone ale lumii ar fi o chestiune cel puțin dificilă.
4. Deși a fost pictată pe un perete, nu este o frescă
Frescele sunt pictate pe ipsos ud. Însă Leonardo da Vinci a renunțat la acea tehnică tradițională din mai multe motive. Mai întâi, dorea să obțină o luminozitate crescută în raport cu aceea permisă de metoda frescelor. Însă cea mai mare problemă a frescelor - așa cum considera Da Vinci - consta în faptul că îl obligau pe pictor să se grăbească pentru a-și termina opera înainte ca ipsosul să se usuce.
5. Leonardo da Vinci a folosit o metodă complet nouă pentru viitoarea sa capodoperă
Dorind să aibă tot timpul de care avea nevoie pentru a desăvârși fiecare detaliu, Da Vinci și-a inventat propria tehnică, folosind vopseluri de tip tempera, aplicate pe piatră.
6. Foarte puține dintre tușele de pensulă originale ale lui Da Vinci au supraviețuit până astăzi
Deși pictura în sine a fost apreciată în epocă, experimentul tempera-pe-piatră al lui Da Vinci a fost un eșec. Până la începutul secolului al XVI-lea, pictura începuse să se exfolieze și să se degradeze. Apoi, la 50 de ani după finalizarea ei, "Cina cea de Taină" era o ruină în comparație cu perioada sa de glorie. Primele tentative de restaurare i-au făcut și mai mult rău.
Vibrațiile provocate de bombardamentele Aliaților în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au contribuit și mai mult la distrugerea picturii. În cele din urmă, în 1980, a fost demarat un amplu program de restaurare întins pe durata a 19 ani. "Cina cea de Taină" a fost în sfârșit restaurată, însă a pierdut pe parcursul acestui proces cea mai mare parte din vopseaua ei originală.
7. Un ciocan și un cui l-au ajutat pe Leonardo da Vinci să obțină o perspectivă liniară
Unul dintre detaliile care fac pictura "Cina cea de Taină" să fie atât de uluitoare este perspectiva din care ea a fost pictată, ce pare să invite privitorul să pășească direct în interiorul acelei scene dramatice. Pentru a obține o astfel de iluzie, Da Vinci a bătut cu ciocanul un cui în perete, apoi a legat de el niște sfori pentru a desena anumite puncte de marcaj, care l-au ajutat să creeze unghiurile pe care și le dorea în această pictură.
8. Renovările au eliminat o porțiune din "Cina cea de Taină"
În 1652, o ușă a fost adăugată în holul care duce spre sala în care se află pictura. Construirea ei a dus la eliminarea părții de jos din centrul picturii - inclusiv a zonei în care erau pictate picioarele lui Iisus.
9. Iuda din "Cina cea de Taină" ar fi putut fi pictat după un infractor real
Se spune că toate chipurile apostolilor s-au inspirat din modele reale. Atunci când a trebuit să aleagă chipul trădătorului Iuda (al cincilea de la stânga la dreapta, ținând în mână o pungă cu bani), Leonardo da Vinci a vizitat închisorile din Milano în căutarea infractorului cu cel mai potrivit chip pentru acel personaj.
10. Pictura ar putea să conțină un simbol pascal
În dreapta lui Iisus, Toma stă în picioare, pictat din profil, cu un deget ridicat în aer. Unii au speculat că acel gest dorea să scoată în evidență degetul apostolului Toma, care a devenit un personaj cheie într-o poveste biblică ulterioară, dedicată reînvierii lui Iisus. Toma nu credea ceea ce vedea și a cercetat cu degetul lui rănile lui Iisus pentru ca acea verificare să îl ajute să creadă în renașterea fiului lui Dumnezeu.
