Pippi Șosețica, IKEA și Premiul Nobel se numără printre cele 100 de opere, mărci și idei considerate definitorii pentru a fi suedez.
Este o listă de patrimoniu cultural a Guvernului suedez, conform Reuters.
Întocmirea unei asemenea liste a făcut parte din manifestul electoral al coaliției de dreapta aflate la guvernare din 2022 și reprezintă un proiect favorit al partidului naționalist și anti-imigrație Democrații Suedezi, care nu fac parte din guvern, dar îl sprijină în Parlament, scrie Hotnews.ro.
Totuși, unele instituții suedeze și grupuri minoritare, inclusiv Academia Suedeză – cea care acordă Premiul Nobel pentru literatură – și reprezentanți ai populației indigene sami, au criticat inițiativa ca fiind prea restrictivă și excluzivă.
Toate elementele listei trebuie să aibă cel puțin 50 de ani vechime, ceea ce înseamnă că nu include trupa pop ABBA, una dintre cele mai cunoscute „exporturi” culturale ale Suediei, dar exclude și majoritatea contribuțiilor suedezilor naturalizați. Cei mai mulți dintre imigranți au sosit în Suedia după 1975.
„Cred că este foarte firesc, ține de natura umană, să iubim listele”, a declarat la o conferință de presă Lars Tragardh, istoric și președinte al Comitetului Canonului Cultural, cel care a alcătuit această listă.
Un canon, în sensul originar de set de reguli sau colecție de cărți sacre acceptate ca autentice – precum cele care compun Biblia – înseamnă o listă normativă, larg acceptată, de opere. Proiecte similare au fost realizate în Danemarca și în Olanda.
O listă controversată
Lista suedeză include filmul clasic din 1957 al lui Ingmar Bergman, A șaptea pecete, personajul rebel de carte pentru copii Pippi Șosețica și practica Allemansrätt – un drept al oamenilor de a călători pe terenuri private în natură, de a sta temporar acolo și, de exemplu, de a culege fructe de pădure, ciuperci și alte plante.
Academia Suedeză a refuzat să se implice în proiect, lansat de guvern în 2023, declarând că acesta este diviziv și pune ideologia înaintea literaturii.
Asociația care reprezintă populația indigenă din Tornedalen, nordul Suediei, s-a plâns că nu i s-a permis să participe la proiect, pe care l-a descris drept „o continuare a opresiunii”.
Scriitoarea suedeză de origine iraniană Shora Esmailian a declarat pentru ziarul Sydsvenskan că stabilirea de către stat a unor canoane privind ce înseamnă a fi suedez nu ar ajuta la crearea „unei societăți primitoare și egale”.
Dar ministra culturii, Parisa Liljestrand, a afirmat că acest canon a fost înțeles greșit.
„Abordarea noastră a fost întotdeauna aceea că un canon cultural suedez ar trebui să fie un instrument viu și util pentru educație, comunitate și incluziune”, a declarat ea la conferința de presă de marți.
Canonul cuprinde 50 de artefacte culturale, inclusiv romane, filme, piese de teatru și compoziții muzicale, precum și 50 de elemente din categoria societală, extrase din religie, drept și economie, alături de invenții, locuri, produse sau evenimente individuale considerate esențiale pentru viața publică suedeză și pentru înțelegerea de sine a națiunii.
