Orașele și localitățile din estul Germaniei invită oamenii să vină și să locuiască acolo, în speranța că unii se vor stabili definitiv, pentru a contracara depopularea, scrie Deutsche Welle.
Populația orașului Guben, aflat la granița polono-germană, aproape s-a înjumătățit de la reunificarea Germaniei din 1990. Anika Franze, în vârstă de 38 de ani, stă la biroul ei din centrul acestui oraș mic și spune zâmbind: „Nu ai probleme să găsești o locuință accesibilă, nu există ambuteiaje, nu există ore de vârf și n-am avut niciodată dificultăți în a găsi loc de parcare.”
Născută în Berlinul de Est, în fosta RDG, Anika a locuit toată viața în același cartier din capitală, înainte și după căderea Zidului. Dar agitația, sentimentul de neputință în fața inegalităților în creștere și lipsa locuințelor decente au făcut-o să își dorească să plece. În timp ce conducea prin Brandenburg și asculta radio local, a aflat despre programul „Probewohnen” („locuire de probă”), prin care putea locui timp de până la patru săptămâni gratuit în Guben. Scopul programului era să atragă noi rezidenți.
De opt luni, Franze locuiește în Guben și coordonează chiar proiectul care a adus-o aici. Își permite acum să închirieze un apartament duplex de 100 mp, , pentru un preț mai mic decât ar fi plătit pe o cameră într-un apartament comun dintr-o zonă slab cotată a Berlinului. „E mereu liniște aici, nu există poluare fonică, gunoaiele sunt rare pe străzi și mereu dai peste oameni cunoscuți. Mie mi se pare plăcut,” spune ea, în timp ce oferă un tur rapid al orașului, cu o oprire peste râu, într-o cafenea poloneză.
În 2024, 30 de persoane au testat programul din Guben, iar șase s-au mutat definitiv. Datorită atenției din presă, au urmat și alții. Proiecte similare au fost lansate și în orașe din regiunea Lusatia, cum ar fi Frankfurt (Oder) și Eisenhüttenstadt (fostul Stalinstadt, primul oraș socialist planificat din RDG).
Soluții noi pentru o populație în scădere și îmbătrânire
Guben este doar unul dintre sutele de orașe industriale din fosta Germanie de Est care au trecut prin schimbări demografice masive după 1990. Scăderea natalității, migrarea tinerilor spre vestul țării și creșterea speranței de viață au accelerat procesul de îmbătrânire a populației.
Astăzi, Guben are 16.600 de locuitori, față de 29.100 în 1995. Se estimează că populația va mai scădea cu 16% până în 2030, iar populația activă va fi cu 27% mai mică. Vârsta medie este în prezent de 58 de ani și crește. Primarul orașului, Fred Mahro, declara pentru ziarul TAZ că „ne lipsește o întreagă generație”.
Un studiu publicat de Fundația Bertelsmann în toamna trecută arăta că Germania va rămâne dependentă de migrație pentru a acoperi cererea de forță de muncă. Cum alte țări europene au o situație demografică similară, imigrația va trebui să vină din afara UE.
„Trebuie să ne asigurăm că aceste locații rămân atractive pentru afaceri, dar este vorba și despre mai mult: o cultură a primirii și interacțiune socială,” spune Susanne Schultz, expert în politici de migrație la Bertelsmann.
Un studiu recent al Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că peste un sfert dintre imigranții cu vârste între 18 și 65 de ani se gândeau în 2024 să părăsească Germania. Două treimi dintre ei au invocat discriminarea. O treime au spus că nu se simt bineveniți. Schultz consideră că politicile și discursul public privind migrația — cum ar fi limitarea reîntregirii familiei — trimit semnale greșite.
„Nemulțumirea față de politică a fost unul dintre principalele motive, iar asta are legătură cu ce s-a întâmplat în ultimul an și jumătate — atmosfera din Germania s-a schimbat,” a spus ea pentru DW. Ea recomandă o abordare integrată pentru incluziune socială și economică.
Estul Germaniei și problema imaginii legate de extrema dreaptă
Una dintre piedicile în atragerea de noi locuitori în estul Germaniei este reputația legată de extremismul de dreapta. Guben a fost în centrul atenției în 1999, după ce un solicitant de azil algerian, Farid Guendoul, a murit după ce a fost hăituit de neo-naziști.
La alegerile federale din februarie 2025, aproape 42% dintre localnici au votat cu partidul AfD. Acesta este cunoscut pentru discursul său anti-imigrație și a fost clasificat drept „extremist de dreapta” de către serviciile de informații interne, deși termenul va fi folosit oficial doar după o decizie judecătorească.
Franze afirmă că aceste cifre nu reflectă viața cotidiană și se declară frustrată de concentrarea pe AfD, în condițiile în care aproape 60% din populație a votat cu partide moderate sau liberale. „Oamenii au prejudecăți și clișee, dar, din experiența mea, te poți conecta cu ei. Poate doar au nevoie de timp, pentru că nu sunt obișnuiți cu diversitatea. Nu cred că e diferit față de alte orașe mici europene,” spune ea.
Interes din toată lumea
În cel de-al doilea an, programul din Guben a primit 40 de aplicații din toată Germania, dar și din Belgia, Algeria, Egipt și Brazilia. Cei acceptați vor locui timp de până la patru săptămâni într-un apartament complet mobilat, recent renovat, pentru o contribuție simbolică de 100 de euro.
Ei pot participa la întâlniri săptămânale cu localnicii, pot contribui artistic în colaborare cu muzeul local sau pot face un stagiu de practică într-o firmă din zonă.
Guben era cunoscut pentru industria textilă. În 1960, aici s-a deschis o fabrică de fibre sintetice, cel mai mare angajator din district timp de decenii. Acum, fonduri UE și federale sunt investite în regiunea Lusatia pentru tranziția de la cărbunele brun (turba) la o economie neutră din punct de vedere climatic.
Franze spune că în prezent există aproximativ 300 de locuri de muncă vacante în Guben. Producătorul american de salam BiFi a deschis o fabrică aici în 2024, lanțul de brutării Dreissig are o unitate de producție locală, iar compania canadiană Rock Tech va inaugura o fabrică de baterii pentru litiu de dimensiunea a 17 terenuri de fotbal.
