Tudor Chirilă a relatat acum o întâmplare inedită petrecută după ce a cumpărat casa.
Fosta proprietară a venit să culeagă merele din livadă, deși vânduse deja casa, considerând că ultima recoltă îi aparține.
„Și zic: Doamnă, dar asta nu mai e grădina voastră”. „Ba da, ultima recoltă e a mea, că așa e tradiția”, a povestit Tudor Chirilă, citat de G4Food.
Artistul spune acum că episodul l-a ajutat să înțeleagă mai bine tradițiile și felul de viață al oamenilor din satele transilvănene.
A înțeles ulterior că femeia avea dreptate și că, în tradiția locului, ultima recoltă îi revenea fostului proprietar, chiar dacă vânduse deja casa.
„Ea vânduse casa când a vândut-o, dar ultima recoltă care se făcuse și urma să se facă e recolta ei, nu a noastră”, a explicat acesta.
„Să nu fii tu șmecherul venit de la București”
Tudor Chirilă a folosit întâmplarea pentru a vorbi despre importanța înțelegerii comunităților rurale și a obiceiurilor locale, mai ales atunci când cineva vine dintr-un oraș mare și investește într-o proprietate la sat.
„Cred că despre asta e cu satele astea. Să le înțelegi, să nu fii tu șmecherul de la București, să înțelegi felul în care trăiesc oamenii ăștia, problemele lor, cum ar fi problemele cu urșii”, a spus artistul.
Institutul Național de Statistică afirmă că numai în 2020, în anul de vârf al crizei sanitare, 116.491 de persoane au renunțat la viața din oraș pentru cea din mediul rural.
VIDEO Vedete Live Romania
În sens invers, adică din localitățile mici către orașe s-au mutat numai 77.825 de persoane. Diferența netă dintre cele două fluxuri migraționiste s-a dublat față de anii anteriori.
,,Oamenii au ales să își construiască sau să cumpere o casă la țară, să se mute acolo. Motivele sunt multiple și au legătură cu schimbările comportamentale impulsionate de pandemie. Restricțiile pandemice, poluarea din marile orașe, costurile de întreținere și munca remote se află în prim-plan’’, arată o analiză Arabesque & Mathaus.
Specialiștii spun că, dacă în anii ‘90, majoritatea românilor căutau să se mute din mediul rural în cel urban, în căutarea unor salarii mai bune, din 1997 fenomenul a început, treptat, să se atenueze, bineînțeles și pe fondul migrației masive în Occident.

Datele INS arată că în 1990, numai 27.710 plecau din mediul urban în cel rural, în timp ce 549.132 români părăseau localitățile rurale pentru viața la oraș.
Scumpirea utilităților, în prim-plan
În ultima perioadă, pe lista argumentelor migrației de la oraș la țară, dincolo de dorința de avea mai mult spațiu și de a respira un aer mai curat, s-a adăugat explozia costurilor cu utilitățile, cu gazele și energia electrică.
,,E o realitate de necontestat faptul că scumpirea utilităților i-a făcut pe mulți să se gândească la alternative, iar viața la casă, în mediul rural, a devenit o soluție mai atractivă ca oricând. Costurile sunt mult mai mici, există soluții alternative – încălzirea cu lemne de exemplu. Centralele pe lemne înregistreaza volume foarte mari de căutări, în contextul actual fiind o soluție foarte avantajoasă.
De asemenea, apa caldă poate fi obținută foarte ușor. Randamentul poate fi până la 75 grade prin montarea unui panou solar. Ulterior, pentru a face și mai multă economie, apa poate fi stocată într-un puffer. Soluții există, iar oamenii au vazut avantajele și au început să le pună în practică’’, afirmă Cristian Matei, directorul de retail MatHaus.
Migrația în mediul rural se accentuează
Potrivit estimărilor specialiștilor, migrația românilor de la oraș către mediul rural se va accentua în anii următori, pe măsura provocărilor economice și sociale din mediul urban.
De la aglomerație și poluare, în general accentuarea stresului urban, la creșterea costurilor cu utilitățile, scumpirea semnificativă a locuințelor și insuficienta dezvoltare a infrastructurii urbane, toate aceste elemente vin să contribuie la migrația către mediul rural.
Focusul clienților pare să fie pe locuințele în localitățile înconjurate de păduri, ferite de alunecările de teren și pericolul de inundație, departe de zonele industriale, dar care au acces la utilități – de la curent electric și apă la acoperire cu semnal de internet’’, spune directorul.





















