Informează că, pe baza informațiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro. „Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”, precizează prim-ministrul în scrisoare.
„Având în vedere existența pe rolul Curții Constituționale a României a Dosarului nr. 4848A/2025 privind soluționarea sesizării de neconstituționalitate formulate de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului la data de 2 decembrie 2025, vă aduc la cunoștință următoarele aspecte legate de îndeplinirea Jalonului nr. 215 - Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență”, transmite premierul Ilie Bolojan, într-o scrisoare adresată Siminei Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României.
Potrivit prim-ministrului, la data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanților Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a reprezentanților Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, i-a fost adus la cunoștință ministrului Dragoș Pîslaru că, „pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
„Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”, precizează premierul Ilie Bolojan în scrisoarea citată.
Bolojan menționează că îi transmite președintei CCR aceste informații „în contextul necesității punerii în aplicare a dispozițiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituția României, referitoare la rolul autorităților statului român în îndeplinirea obligațiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.
Articolul 148, alineatul 4 din Constituția României invocat de premier se regăsește la capitolul ”Integrare Europeană” și prevede: ”Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2”
Conform alineatului 2, la care face trimitere alineatul 4, ”ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Premierul Ilie Bolojan anunțase că va informa Curtea Constituțională cu privire la impactul pe care l-ar putea avea amânarea acestor decizii.
Potrivit prim-ministrului, în situația în care CCR va amâna pronunțarea unei decizii, există o probabilitate 'foarte mare' ca România să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria.
'Mâine voi informa Curtea Constituțională asupra consecințelor amânării unor decizii. S-a făcut o încercare pentru a rezolva această nedreptate anul trecut. S-a dat o amânare. Și apoi, a doua încercare. Au fost aceste amânări în cascadă. În condițiile în care nu se va lua o decizie și se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Și cred că fiecare instituție trebuie să fie informată cu privire la consecințele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care țin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro', a precizat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat importanța clarificării rapide a acestor aspecte, pentru ca România să poată încasa fondurile necesare finalizării proiectelor finanțate prin PNRR până în luna august.
''Cu cât rezolvăm toate aceste probleme care țin de această cerere de plată mai repede, cu atât avem banii aceștia la dispoziție, ceea ce înseamnă pentru noi capacitatea de a ne plăti, fără întârzieri, constructorii și de a ține un ritm bun al lucrărilor, în așa fel încât odată cu celelalte cereri de plată pe care trebuie să le depunem - dar nu le putem depune decât după ce terminăm cererea anterioară - să putem să finalizăm aceste lucrări până în luna august, în așa fel încât România să nu piardă acești bani'', a explicat prim-ministrul.
Ilie Bolojan a reamintit că accesarea fondurilor din PNRR este condiționată de respectarea jaloanelor pe care România s-a angajat să le îndeplinească.
''Unul dintre aceste jaloane este cel legat de pensiile magistraților, jalonul 215, unde avem o reținere de aproape 230 de milioane de euro. Din discuțiile pe care echipele noastre le-au avut la Comisia Europeană, săptămâna trecută, în momentul de față Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Deci, ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă'', a spus el.
România pierde peste 230 milioane euro din PNRR din cauza pensiilor magistraților
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a declarat că România va pierde mai mult ca sigur cei 231 de milioane de euro din PNRR, pentru că nu a implementat la timp reforma pensiilor magistraților.
”Confirm că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată 3 și 4. Comisia Europeană a precizat clar că, așa cum am avut jalonul definit – promulgarea legii – se consideră că nu este îndeplinit. Exista un acord cu privire la faptul că proiectul rezolva acest jalon. Iată că acum avem consecințele acestor lucrui de la CCR și la CSM și la Înalta Curte. În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că România nu a promulgat legea până pe 28 noiembrie, iar în perioada de discuții ulterioare, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Putem anunța Comisia când vom îndeplini reforma, dar există o consecință directă – Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon. Nu avem promulgarea, iar consecința care va fi probabil formalizată de Comisie este că nu putem recupera cei 231 de milioane de euro. România s-a dus de prea multe ori la Comisia Europeană cu ipoteze. Jalonul nu s-a îndeplinit, deci pierdem cei 231 de milioane de euro. Va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de lei pentru investiții. Nu este eficient din perspectivă bugetară. Ne afectează credibilitatea europeană și arată cetățenilor că reforme importante nu se pot face. Acestea arată că apetitul de reformă până la acest guvern a fost unul extrem de scăzut. Ideea de relativiza datele limită arată că putem pierde bani ce puteai fi aduși în beneficiul cetățenilor români”, a spus ministrul.
Curtea Constituțională a amânat în mod repetat o decizie în privința acestei legi. În luna octombrie, după mai multe amânări, CCR a respins un proiect similar, pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul CSM care este consultativ, dar obligatoriu. Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, după ce a obținut avizul CSM, care a fost unul negativ. Astfel, legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii, pe 2 decembrie.
CCR trebuia să se pronunțe, astfel, pe 10 decembrie, pentru a stabili dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care micșorează cuantumul pensiei de serviciu este constituțională sau nu. La momentul respectiv, judecătorii CCR au amânat luarea unei decizii până pe 28 decembrie.
În acea zi, însă, cei patru judecători ai CCR numiți de PSD, Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, au părăsit ședința. A doua zi, pe 29 decembrie, aceiași judecători au refuzat să intre în sala de deliberări.
Termenul următor al ședinței CCR a fost stabilit pentru 16 ianuarie, motiv pentru care actul normativ nu a mai putut intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, cum era prevăzut. Următoarea ședință a CCR este programată pentru 11 februarie.
