România a devenit, în doar 15 ani, principalul agent economic și unul dintre cei mai importanți actori politici din sud-estul Europei.
În 2005, cu doi ani înainte ca România, cea mai mare țară din regiune, să adere la Uniunea Europeană, producția sa economică anuală reprezenta cu puțin peste două treimi din cea a Greciei.
Dar, de câțiva ani încoace, cifrele arată altceva. România a lăsat demult în urmă Grecia, liderul incontestabil al regiunii timp de decenii, scrie într-o analiză publicată a ziarului german Frankfurter Allgeimeine Zeitung, arată Rador.
Aceasta în contextul în care președintele Nicușor Dan a fost recent în Germania, în vizită oficială.
Anul trecut, produsul intern brut al României a fost de peste două ori mai mare decât cel al Greciei, chiar dacă economia Greciei a crescut puternic în ultimii ani, după încheierea crizei datoriilor.
Acest avans nu se datorează exclusiv faptului că România are aproape 20 de milioane de locuitori, aproximativ de două ori mai mulți decât Grecia. Și producția economică pe cap de locuitor a României o depășește acum pe cea a Greciei.
Starea infrastructurii e pe alocuri deplorabilă
Acest lucru este remarcabil, deoarece în toți acești ani România a avut la putere guverne care, ca să nu spunem mai mult, au avut o atitudine foarte favorabilă față de nepotism, clientelism, corupție generală și alte forme de risipă a banilor contribuabililor. Starea infrastructurii finanțate de UE în multe părți ale țării stă mărturie cât de mulți bani trebuie să fi dispărut pe canale obscure și în buzunare umflate de-a lungul anilor, arată sursa citată.
Aeroportul Henri-Coandă din București se află de obicei în fruntea listei celor mai proaste aeroporturi din Europa – și pe bună dreptate. Punctele de control, vetuste, sunt aproape o atracție în sine, iar restul aeroportului e de asemenea conceput pentru a vă face să doriți să plecați cât mai repede posibil.
Starea multor gări și a altor elemente de infrastructură, în special din afara capitalei, e uneori jalnică, ca să nu mai vorbim de lipsa autostrăzilor între multe dintre cele mai mari orașe ale țării.
Unele vile din București, suspectate că au fost construite de funcționari și politicieni corupți cu subvenții deturnate ilegal, contrastează cu gările de provincie dărăpănate din întreaga țară. Cel puțin trenurile din România sunt mai punctuale decât cele din Germania, dar asta nu înseamnă mare lucru.
Rată ridicată de emigrare
Tot ce a fost furat și deturnat în România în ultimele decenii e demn de un roman polițist. Partidul social-democraților români, cu cea mai lungă durată la guvernare, și celebrii lor baroni locali au devenit în mod special, dar nu numai ei, maeștri în acest sens, mai susține publicația germană.
Anii de proastă gestionare de către stat au făcut ca România să ocupe primul loc într-o statistică a UE pe care nicio țară nu și-ar dori s-o conducă: peste trei milioane de români – un procent de 16% din populație – trăiesc în alte state UE. Dacă includem și țările din afara UE, precum Marea Britanie sau SUA, cifra depășește cu mult patru milioane. Croația, Bulgaria, Portugalia și o serie de alte state UE au de asemenea o rată ridicată de emigrare.
Cu toate acestea, niciuna dintre ele nu se compară cu România, nici în cifre absolute, nici în procente. Acest lucru spune multe despre cât de prost a fost adesea guvernată România în ultimele decenii. Țara a reușit să se ridice economic nu datorită clasei sale politice, ci, în mare măsură, în ciuda acesteia.
Dar există motive de optimism moderat. Noul președinte, Nicușor Dan, în calitate de primar al Bucureștiului reales fără probleme, a echilibrat bugetul capitalei și nu a fost niciodată suspectat că ar deturna fonduri în propriul folos. Faptul că matematicianul de profesie, cu un stil sec, uneori aproape stângaci, a câștigat totuși alegerile prezidențiale din luna mai, este important și pentru că, dacă ar fi câștigat contracandidatul lui naționalist, țara ar fi devenit probabil complet o victimă a jafului.
Privită în această lumină, anularea extrem de controversată a primului tur al alegerilor din noiembrie a dus în cele din urmă la un rezultat care îi oferă țării o nouă ocazie.
Noul prim-ministru numit de Dan, Ilie Bolojan, are și el o reputație bună. Nu putem decât să sperăm că România și UE vor reuși deopotrivă în eforturile lor nu doar de a reduce deficitul bugetar excesiv al României, ci și de a reforma fundamental țara, inclusiv serviciile ei secrete dezvoltate haotic. Dacă acest lucru reușește, ar putea continua un curs pozitiv: de câțiva ani se întorc în patria lor tot mai mulți emigranți români, cu mult peste numărul celor care încă mai pleacă.
