Asta legea adoptată în mai de Parlament, privind controlul utilizării spațiului aerian național, stipulează că persoanele de drept public și privat care au în proprietate, operează sau administrează obiective care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord au obligația de a implementa și de a menține măsuri de protecție a acestor obiective.
Potrivit actului normativ, echipamentele și sistemele tehnice asigurate pentru implementarea acestor măsuri de protecție prevăzute se vor pune la dispoziția structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională cu competențe în aplicarea de măsuri de combatere a dronelor care trec ilegal frontiera de stat a României.
Fondurile necesare pentru asigurarea echipamentelor și sistemelor tehnice necesare pentru implementarea măsurilor de protecție, precum și pentru menținerea în funcțiune a echipamentelor și sistemelor tehnice se asigură, în condițiile legii, de la bugetul entităților publice și private menționate mai sus, precum și prin programe cu finanțare din fonduri publice.
Dispozițiile se aplică și administratorilor aeroporturilor civile, și administratorilor echipamentelor serviciilor civile de navigație aeriană, în limita zonelor supuse servituților aeronautice stabilite potrivit dispozițiilor Codului aerian.
″Prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării se stabilesc:a) obiectivele care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord (...); b) cerințele tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor (...) (de protecție – n.r.), la propunerea structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională″, mai scrie în lege.
Un draft inițial al acesteia stipula că operatorii de infrastructuri critice, precum cele din energie, petrol și gaze, telecomunicații, transporturi sau industrie, urmau să se numere printre persoanele obligate să investească în luarea și menținerea de măsuri de protecție contra ″amenințărilor specifice″ reprezentate de aeronave fără pilot care trec ilegal frontiera de stat a României și zboară fără autorizare în spațiul aerian național.
Aceeași obligație urma să revină și entităților care administrează obiective desemnate ca fiind de importanță deosebită pentru apărarea țării, activitatea statului, economie, știință, cultură și artă, financiar-bancare și diplomatice, dar și administratorilor de aeroporturi civile și operatorilor de servicii civile de navigație aeriană.
”Este un parteneriat care va putea aduce investiții, tehnologie și locuri de muncă în România”, a transmis ministrul.
”Astăzi am avut o videoconferință cu Mihai Jurca, șeful Cancelariei Guvernului, și cu Sergiy Boyev, adjunct al ministrului Apărării ucrainean.
Am discutat despre pașii viitori în urma vizitei noastre la Kiev: dezvoltarea unor proiecte comune de producție de drone în România”, a anunțat ministrul Apărării.
Ionuț Moșteanu a precizat că ”este un parteneriat care va putea aduce investiții, tehnologie și locuri de muncă în România, consolidând industria noastră de apărare”.
”Capacitatea dronelor ucrainene a fost deja demonstrată pe câmpul de luptă: ele au schimbat din dinamica războiului și au arătat cum inovația și curajul ucrainenilor pot ține piept agresiunii rusești. România are șansa să devină un hub regional pentru producția de drone și echipamente moderne și pentru asta vom lucra împreună cu Radu Miruță, ministrul Economiei, pentru atragerea de noi contracte”, a mai transmis Moșteanu.
