Forul reprezentativ al magistraților face publice date potrivit cărora „în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menține la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 – 2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători”; în cazul procurorilor vârsta medie de pensionare fiind de 55 de ani. CSM susține că factori precum instabilitatea legislativă și „repunerea în discuție în mod recurent a vârstei de pensionare” au „determinat din ce în ce mai mulți judecători și procurori să ia decizia de a se pensiona”, anunțând că zeci de magistrați cer să se pensioneze, având în vedere schimbările privind vârsta de pensionare în cazul acestei categorii profesionale.
Consiliul Superior al Magistraturii continuă să reclame ceea ce instituția numește „campania mediatică de dezinformare” cu privire la veniturile magistraților, dar și cu privire la vârsta la care aceștia se pensionează.
„Dacă la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, după inițierea și adoptarea legislației care a modificat vârsta de pensionare a magistraților, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilității normative din această perspectivă. Contrar celor exprimate în spațiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menține la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 – 2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători”, se arată într-un comunicat dat publicității joi de CSM.
Consiliul publică de asemenea date potrivit cărora, în cazul procurorilor, vârsta medie de pensionare este de „aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025”, în timp ce în cazul judecătorilor vârsta medie de pensionare este de aproximativ 56 de ani în același interval de timp.
„Statistic se poate observa că instabilitatea legislativă și repunerea în discuție în mod recurent a vârstei de pensionare a determinat din ce în ce mai mulți judecători și procurori să ia decizia de a se pensiona. De altfel, reamintim că pe fondul discuțiilor generate de măsurile din planul de guvernare pe acest segment, respectiv creșterea bruscă a vârstei de pensionare de la 60 de ani, cât este prevăzut în prezent prin etapizarea reglementată de Legea nr. 282/2023, la 65 de ani, în ultimele săptămâni au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de către judecători și procurori”, se arată în comunicatul CSM.
Consiliul arată că până la sfârșitul acestui an îndeplinesc condițiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcție, 550 dintre aceștia fiind de la Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale.
Dintre cei 2360 de procurori aflați în activitate, 233 de procurori îndeplinesc condițiile pentru a se pensiona anul acesta, susține CSM.
„Această instabilitate a statutului magistraților conduce treptat la generarea unor efecte iremediabile pe termen scurt la nivelul sistemului judiciar, în condițiile unui deficit actual de 667 de posturi de judecător și 700 de posturi de procuror, concursurile pentru ocuparea directă a acestora fiind blocate prin act normativ. La acestea se pot adăuga, în perioada următoare, posturile vacantabile prin pensionare, respectiv 861 de posturi de judecător și procuror, ducând la un total de 2227 de posturi vacante de magistrat la nivelul sistemului judiciar, reprezentând aproximativ 28% din schema de personal. Pe de altă parte, pe termen scurt, creșterea numărului de posturi vacante la 716, atât pentru judecători, cât și pentru procurori, defalcat, în câteva săptămâni, conduce la o blocare iminentă a instanțelor de judecată și parchetelor de pe lângă acestea, cu consecința afectării directe a cetățenilor din perspectiva duratei rezonabile de soluționare a cauzei”, susțin reprezentanții magistraților.
Aceștia fac din nou referire la pensiile magistraților, amintind că Legea nr. 282/2023 a corectat „anomaliile anterioare” iar pensia de serviciu nu mai depășește salariul net în plată. „Situațiile punctuale care se mai pot întâlni provin din reglementarea anterioară anului 2023, aceste persoane îndeplinind condițiile de pensionare în temeiul legislației vechi”, arată CSM.
Datele publicate de instituție arată că salariul net al unui judecător la judecătorie se situează în intervalul 6990 lei/net pentru un judecător stagiar, 10.486 lei/net pentru un judecător de judecătorie în primii ani de carieră și ajunge, după 20 de ani vechime în funcție, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie. CSM transmite că aproximativ 45% dintre judecători activează la judecătorii.
Un judecător de curte de apel sau un procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel are un venit net de 16.309 lei și poate ajunge, după 20 de ani vechime în funcție, la maxim 20.345 lei/net. La nivelul curților de apel activează 930 de judecători, respectiv aproximativ 18% din totalul judecătorilor în funcție.
„Astfel, raportat la venitul brut, indicele INS privind salariul mediu brut este de 1,90 pentru un judecător definitiv recent încadrat la judecătorie, în concordanță cu media indicelui european pentru salariile judecătorilor”, se mai arată în documentul citat.
