Curtea Constituțională a Croației a hotărât vineri că președintele Zoran Milanovici nu poate ocupa funcția mai puternică de prim-ministru după alegerile din această săptămână, declarând că acesta nu poate conduce nicio potențială coaliție de guvernare, transmite Reuters.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Câteva ore mai târziu, Milanovic a respins decizia instanței, declarând că parlamentul este singura instituție care ar putea decide cine va fi prim-ministru - deși nu a precizat cum plănuiește să conteste decizia tribunalului superior al țării, potrivit News.ro.
Președintele a acuzat instanța că este părtinitoare în favoarea rivalilor săi din partidul conservator de guvernământ Uniunea Democrată Croată (HDZ). De asemenea, el a criticat adesea UE și NATO și s-a opus ajutorării Ucrainei în războiul său cu Rusia.
HDZ, condus de actualul prim-ministru Andrej Plenkovic, a câștigat alegerile de miercuri cu 61 de locuri, dar fără a obține o majoritate parlamentară, declanșând negocieri între diferite partide pentru formarea unei coaliții de guvernare.
CITEȘTE ȘI Congresul SUA repune pe tapet interzicerea TikTokO coaliție condusă de Partidul Social Democrat (SDP) al lui Milanovic a ajuns pe locul al doilea, cu 42 de locuri.
Rezultatul a făcut puțin probabil ca Milanovic să devină șef al guvernului, dar instanța a declarat vineri că nu ar putea face acest lucru chiar dacă ar reuși să găsească suficient sprijin în rândul partidelor mai mici.
Mișcarea Patriei, de extremă-dreapta, a ocupat locul trei cu 14 locuri, dându-i un posibil rol decisiv în trecerea HDZ-ului peste linie.
Curtea, care are ultimul cuvânt în chestiuni constituționale, a declarat că Milanovic nu a respectat o un avertisment din martie al instanței care a avertizat că ar trebui să demisioneze din președinție înainte de a face din nou campanie pentru postul de prim-ministru.
CITEȘTE ȘI Mult zgomot pentru nimic: În pofida repetatelor vizite ale oficialilor români la Baku și a contractului semnat cu Socar, Romgaz nu a importat gaze azere”Prin declarațiile și comportamentul său, președintele republicii... s-a pus într-o poziție în care nu poate fi nici titular de mandat pentru componența viitorului guvern și nici prim-ministru”, a spus instanța.
Milanovic a susținut o conferință de presă la scurt timp după și a spus că prioritatea este ca partidele să formeze un parlament și apoi să negocieze cine va conduce guvernul.
”Aceasta este o voință suverană a parlamentului, nu a Curții Constituționale. Pot spune orice vor, dar nu pot face nimic”, a declarat Milanovic într-o conferință de presă.
Milanovic a dizolvat parlamentul pe 18 martie, declanșând alegerile anticipate de săptămâna aceasta și a spus că va candida pentru funcția de prim-ministru și va demisiona numai după ce va câștiga scrutinul.
CITEȘTE ȘI Guvernul umblă la datoriile companiilor din industria de apărare, pentru a atrage investitoriCurtea Constituțională a spus la momentul respectiv că trebuie să demisioneze mai întâi.
Croația are o democrație parlamentară în care prim-ministrul și cabinetul său stabilesc toate politicile majore. Președintele este împuternicit să numească prim-ministrul pe baza rezultatelor alegerilor, poate dizolva parlamentul și acționează ca șef al forțelor armate, cu un cuvânt de spus în politica externă.
Rezultatele finale ale alegerilor nu sunt așteptate până săptămâna viitoare, deoarece este necesară o reluare a acestora în două secții de votare, după ce au fost înregistrate nereguli.