Infracțiunile ar fi fost comise în perioada în care conducea ministerul, arătau procurorii.
Instanța supremă a reținut însă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției.
'Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate. Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional', se precizează în comunicat.
În ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual reținute în mod subsecvent, ICCJ a apreciat că acestea sunt indisolubil legate de pretinsa faptă principală de abuz în serviciu și că, în absența acesteia, nu pot subzista autonom.
În primă instanță, tot la Înalta Curte de Casație și Justiției, Florian Bodog a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei municipiului Oradea sau Protopopiatului Ortodox Român Oradea, arată Agerpres.
În schimb, judecătorii l-au achitat pe fostul ministru pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni), iar pentru fals intelectual a fost încetat procesul penal, ca urmare a prescrierii faptei.
Tot doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu primise și Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), fosta consilieră personală a lui Bodog la Ministerul Sănătății.
Cei doi trebuiau să plătească Ministerului Sănătății suma de 74.461 lei, reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale.
Potrivit DNA, în calitate de ministru al Sănătății, Florian Bodog ar fi acționat în mod direct pentru ca Olivia Andreea Marcu, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract. Totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul ei o serie de acte.
Concret, spun anchetatorii, în perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, Bodog, deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară.
Astfel, arăta DNA, Olivia Andreea Marcu ar fi obținut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
'În același context, în perioada februarie - octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice', susțineau procurorii.
În 2021 era anunțat că fostul ministru PSD al Sănătății Florian Bodog este urmărit penal de DNA în dosarul în care este suspectat de mai multe infracțiuni de abuz în serviciu, fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul Bodog Florian Dorel, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcția de ministru, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale), fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale), și fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni).
"În calitate de ministru al Sănătății, suspectul Bodog Florian Dorel ar fiacționat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte", arăta DNA, într-un comunicat de presă.
Concret, în perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, deși știa că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, Bodog ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În același context, în perioada februarie - octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice.
În 23 septembrie 2019, Senatul a respins o cerere similară a DNA de încuviințare de începere a urmăririi penale a demnitarului.
"Ulterior, au rezultat date și indicii rezonabile privind săvârșirea, de către fostul ministru, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și a unui alt act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu", adaugă DNA.
Conform sursei citate, lui Bodog i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În 8aprilie, DNA a solicitat avizul Senatului pentru urmărirea penală a fostului ministru al Sănătății Florian Bodog, fiind a doua oară când o astfel de solicitare îl vizează pe acesta.
În 21 aprilie, plenul Senatului a avizat solicitarea DNA în acest sens, fiind înregistrate 98 de voturi ”pentru”, 24 de voturi ”împotrivă” și o abținere.
