Este vorba de un transport maritim de containere cu 150 de mitraliere SAR 127, calibru 12,7x99 mm, cu tripod, fabricate de producătorul turc de profil Sarsilmaz.
Armele fuseseră importate de compania ucraineană de stat SpetsTechnoExport și aveau ca destinatar societatea-mamă a acesteia, Ukrspecexport.
Valoarea mărfii în cauză este de 2,9 milioane dolari, potrivit documentului de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, emis recent.
Sursă foto: https://www.sarsilmaz.com/
Cercetările vizează posibile încălcări ale Codului Vamal, regimului armelor și munițiilor din Codul Penal și legislației de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare. Mai precis, armele nu ar fi fost declarate la Vamă, iar operațiunea nu ar fi fost licențiată de autoritățile române cu atribuții în domeniu, cum impune legea, arată sursa citată.
Dosarul a fost deschis anul trecut de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, fiind ulterior clasat în martie 2025 și redeschis după aceea la cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.
În ordonanța de clasare s-a arătat că, ″într-un conflict militar de amploare, autoritățile statului sunt adesea confruntate cu decizii extreme, în care nu există soluții ideale, iar orice acțiune sau inacțiune poate avea consecințe grave asupra populației″, adăugându-se că, ″în acest context, faptele comise de persoanele cercetate trebuie analizate prin prisma presiunilor externe și interne exercitate asupra lor, care au eliminat libertatea reală de alegere″.
Astfel, ca argument de clasare, s-a menționat faptul că reprezentanții companiei de stat ucrainene care a efectuat transportul de armament ″au fost puși în situația de a comite fapte cu un pericol social mai redus, fiind constrânși moral să ia măsuri exceptionale pentru a proteja, pe de-o parte, viața și siguranța personalului angaiat care deservea vasul ce transporta încărcătura militară, iar pe de altă parte bunurile care le erau necesare în contextul conflictului armat″.
Pe de altă parte, în decizia de redeschidere a urmăririi penale se arată că ″cele 150 mitraliere (...) trebuia declarate ca atare la organul vamal și totodată prezentate documente oficiale, în regim special, conform prevederilor OUG. nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare, republicată, având în vedere natura bunurilor deținute de operator″, considerându-se că ucrainenii ″aveau obligația de a declara corect bunurile supuse operațiunii vamale, ținând cont de caracterul special al acestor bunuri, pe de o parte, iar pe de altă parte de autoritatea de stat de care trebuie să se bucure spațiul de frontieră al României″.
În caz contrar, spun procurorii, vina ar aparține lucrătorului vamal care ar permite intrarea pe teritoriul național a bunurilor interzise de OUG nr. 158/1999..
″Chiar dacă operațiunea a avut loc la ordinele exprese ale Ministerului Apărării al Ucrainei, care a menționat în mod nereal în documentele de transport ale încărcăturii militare alte determinate cu privire la bunurile transportate, pentru a preîntâmpina eventuale atacuri armate asupra navei maritime din partea inamicului rus, ținând cont de conflictul ucraineano-rus și escaladarea acestuia în spațiul maritim al zonei Mării Negre, considerăm că aceștia aveau obligația prevăzută de dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. c) și d), coroborat cu art. 4 din OUG nr. 158/2019, care prevăd că, pentru efectuarea operațiunilor de tranzit/transbordare cu produse militare pe/prin teritoriul României, este necesară autorizarea prin licență eliberată de Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX).
Se mai precizează că a fost aleasă această cale pentru a asigura tranzitarea în condiții de securitate a navei și a echipajului în apele Mării Negre, având în vedere capabilitățile sistemului de spionaj militar al Federației Ruse, în condițiile în care acesta are chiar și capacitatea de a scana în timp real, prin drone, conținutul încărcăturii, aspect care nu înlătură prevederile sus-menționate, precum și pe cele ale Codului Vamal comunitar″, se mai spune în decizia de redeschidere a urmării penale.
Însă tot acolo se menționează că la vama românească ar fi fost depuse și ″înscrisuri pe care însăși autoritatea din Ucraina le apreciază ca fiind eronate″, adăugându-se că ″(...) structurile abilitate din cadrul autorității ucrainiene consideră că marfa în cauză nu are proveniență justificată cu acte în regulă (...)″ și constatându-se ″o situație de incertitudine referitoare la proveniența, destinația și titularul mărfii″.
″Mai mult, din informațiile deținute de orgąnul vamal, raportat la obligația de declarare a bunurilor la autoritatea vamală, au reieșit contradicții cu privire la mărfurile descărcate. Inclusiv din corespondența și documentația analizată de organul de urmărire penală rezultă modificări constante față de cele declarate de persoanele interesate la Biroul Vamal Constanța Sud″, scrie în decizie.
În document se mai spune că, și dacă se consideră că nu a fost săvârșită nicio infracțiune, tot trebuie verificat dacă faptele nu reprezintă contravenții la legislația vamală.
″Analizând ordonanța de clasare criticată, se constată că aceasta este nelegală și netemeinică și urmează a fi infirmată pentru următoarele considerente ce vor fi prezentate în cele ce urmează:
- se constată că persoanele audiate în cauză nu au fost audiate în mod complet în sensul că nu s-a lămurit cine a transmis documentele de transport nereale și cine a fost, în mod efectiv, persoana care le-a depus la autoritate vamală. Acesta este un prim pas pentru a lămuri dacă persoanele care ąu depus documentele vamale nereale sunt și cele care au săvârșit vreo infracțiune;
- totodată, existând suspiciuni că documentele nereale de transport au fost transmise din Ucraina către persoanele din România care au realizat formalitățile vamale, este necesar a se efectua eventuale comisii rogatorii, astfel încât să fie audiate persoanele din Ucraina cu privire la litigiul ce formează obiectul prezentului dosar penal;
- trebuie analizat în ce măsură persoanele implicate în toate aceste proceduri au săvărșit actele cercetare în prezenta cauză cu vinovăția prevăzută de lege, respectiv intenție directă sau indirectă;
- trebuie lămurit în ce manieră aveau loc operațiuni similare cu armament care aveau destinatar final entități din Ucraina, acesta fiind un criteriu important în analiza vinovăției eventualelor persoane ce ar putea fi trase la răspundere penală;
- după cu se poate observa, una din infracțiunile cercetate este cea prevăzută de art. 342 Cod penal, respectiv nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, situație în care poate opera măsura confiscării speciale, chiar și în ipoteza în care nu se va dispune trimiterea în judecată și se va pronunța o soluție de clasare;
- de asemenea, trebuie lămurit ce tip de armament face obiectul cauzei, întrucât, în funcție de caracteristicile acestuia, încadrarea juridică se poate raporta și la dispozițiile art. 32 din O.U.G. nr. 158/1999, privind regimul de control al exportului, importului și a altor operațiuni cu produse militare (operațiunile fără licență cu anumite categorii de produse militare constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 12 ani – n.r.).
(...) în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru redeschiderea urmăririi penale. Astfel, se constată că, în mod corect s-a reținut că ordonanța de clasare (...) din data de 03.03.2025 este nelegală și netemeinică, întrucât nu a fost lămurită situația de fapt, având în vedere că însăși autoritatea din Ucraina apreciază documentele ca fiind eronate, iar compania ucraineană avea obligația de a declara corect bunurile supuse operațiunii vamale″, se conchide în decizia de redeschidere a urmăririi penale.
