Liderii grupului BRICS, ce reunește cele mai puternice țări emergente, au condamnat atacurile asupra Iranului, Gazei și Kashmirului cu ocazia summitului lor de duminică, prezentând blocul ca un apărător al diplomației multilaterale și criticând indirect politica militară și comercială a SUA, relatează Reuters și AFP.
În contextul în care forumuri precum G7 și G20, grupuri ale principalelor economii mondiale, sunt paralizate de diviziuni și de abordarea „America First” a președintelui american Donald Trump, extinderea BRICS a deschis un nou spațiu pentru coordonarea diplomatică.
Gazda summitului BRICS, președintele brazilian de stânga Luiz Inacio Lula da Silva, a deschis reuniunea cu o imagine sumbră a cooperării internaționale. „Asistăm la un colaps fără precedent al multilateralismului”, a declarat el.
În discursul său de deschidere a reuniunii de la Rio de Janeiro, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a făcut o paralelă cu Mișcarea de Nealiniere din timpul Războiului Rece, un grup de țări în curs de dezvoltare care s-au opus aderării la una dintre taberele unei ordini mondiale polarizate. „BRICS este moștenitoarea Mișcării de Nealiniere”, a declarat Lula în fața liderilor. „În contextul atacurilor la adresa multilateralismului, autonomia noastră este din nou pusă la încercare”, a spus el.
„Dacă guvernanța internațională nu reflectă noua realitate multipolară a secolului XXI, este de datoria BRICS să contribuie la actualizarea acesteia”, a declarat Lula în discursul său, în care a subliniat eșecul războaielor conduse de SUA în Orientul Mijlociu.
DECLARAȚIA COMUNĂ
Sub pază strictă, liderii a unsprezece mari țări emergente (printre care Brazilia, China, India, Rusia și Africa de Sud) se reunesc pentru două zile la Rio de Janeiro, în Brazilia. Pe malul pitorescului golf Guanabara, liderii din țările BRICS și-au exprimat „îngrijorarea serioasă” față de „taxele vamale unilaterale”, într-un moment în care lumea este tensionată de războiul comercial declanșat de Donald Trump – pe care însă nu l-au menționat.
„Exprimăm îngrijorarea noastră serioasă față de creșterea măsurilor vamale și nevamale unilaterale care denaturează comerțul”, se arată în declarația comună publicată în prima zi a summitului.
Astfel de măsuri „afectează perspectivele dezvoltării economice globale”, au avertizat țările BRICS, care reprezintă aproape jumătate din populația mondială și 40% din PIB-ul planetei.
Însă liderii s-au abținut să numească Statele Unite și pe Donald Trump, în timp ce numeroase țări, printre care China, sunt angajate în negocieri cu Washingtonul pe această temă. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că, în lipsa unui acord cu Washingtonul în următoarele zile, taxele vamale - care pot ajunge până la 50% - vor intra în vigoare de la 1 august.
Taxele vamale extinse anunțate la începutul lunii aprilie au fost rapid suspendate de Statele Unite, pentru a permite negocieri cu partenerii comerciali.
Situația din Orientul Mijlociu a fost, de asemenea, un subiect important al discuțiilor. În deschidere, Lula și-a îndemnat colegii să „nu rămână indiferenți față de genocidul comis de Israel în Gaza”, reluând o acuzație care a provocat deja o criză diplomatică între guvernele brazilian și israelian.
În textul publicat duminică după-amiază, liderii au condamnat, de asemenea, atacurile militare împotriva „infrastructurii civile și a instalațiilor nucleare pașnice ale Iranului, aflate sub protecția deplină a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică”.
Grupul și-a exprimat „îngrijorarea profundă” față de poporul palestinian în legătură cu atacurile israeliene asupra Gazei și a condamnat ceea ce declarația comună a numit „atac terorist” în Kashmirul administrat de India.
Cei 11 lideri au cerut, de asemenea, o „încetare imediată, permanentă și necondiționată a focului” în Gaza și „retragerea completă” a forțelor israeliene, potrivit declarației comune publicate duminică, în prima zi a summitului.
În plus, țările BRICS au „condamnat atacurile militare” împotriva Iranului din iunie, denunțând o „încălcare a dreptului internațional”, fără a menționa însă Statele Unite și Israelul, care au condus acest război de douăsprezece zile împotriva Teheranului.
Creat cu scopul de a reechilibra ordinea mondială în favoarea „Sudului global” față de Occident, grupul BRICS s-a extins din 2023 cu Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Iran și apoi Indonezia. Însă, odată cu extinderea sa, grupul a devenit din ce în ce mai eterogen, complicând elaborarea unor poziții comune. În ultimele zile, negociatorii au depus eforturi pentru a ajunge la un proiect de declarație comună, în special cu privire la Iran. După tensiuni, reprezentanții iranieni au obținut ca tonul să fie puțin mai dur decât în declarația grupului publicată la 24 iunie, care exprima „profunda îngrijorare” cu privire la atacuri, fără a le condamna în mod formal.
Grupul și-a exprimat sprijinul pentru aderarea Etiopiei și Iranului la Organizația Mondială a Comerțului, solicitând în același timp restabilirea urgentă a capacității acesteia de a soluționa litigiile comerciale.
Declarația comună a liderilor susține planurile de a lansa o inițiativă BRICS pentru garanții multilaterale în cadrul Noii Bănci de Dezvoltare a grupului, pentru a reduce costurile de finanțare și a stimula investițiile în statele membre.
Pe lângă declarația comună, țările BRICS intenționează să publice și texte cu privire la inteligența artificială, cooperarea în domeniul sănătății și clima. Acest din urmă subiect este deosebit de important pentru Brazilia, care va găzdui în noiembrie COP30, conferința ONU privind clima, în orașul amazonian Belem.
Brazilia, care găzduiește și summitul climatic al Națiunilor Unite din noiembrie, a profitat de ambele reuniuni pentru a sublinia seriozitatea cu care țările în curs de dezvoltare abordează schimbările climatice, în timp ce Trump a frânat inițiativele climatice ale SUA.
China și Emiratele Arabe Unite au semnalat în cadrul întâlnirilor cu ministrul brazilian al finanțelor, Fernando Haddad, la Rio, că intenționează să investească într-un proiect intitulat „Tropical Forests Forever Facility” (Facilitatea pentru păduri tropicale permanente), potrivit a două surse care au cunoștință despre discuțiile cu privire la finanțarea conservării pădurilor pe cale de dispariție din întreaga lume.
INFLUENȚĂ ȘI COMPLEXITATE CRESCUTE
Țările BRICS reprezintă în prezent mai mult de jumătate din populația mondială și 40% din producția economică globală, a subliniat Lula sâmbătă, în discursul său adresat liderilor din mediul de afaceri, în care a avertizat asupra creșterii protecționismului.
Grupul BRICS inițial a reunit lideri din Brazilia, Rusia, India și China la primul lor summit, din 2009. Ulterior, blocul a fost completat de Africa de Sud, iar anul trecut au aderat Egiptul, Etiopia, Indonezia, Iranul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Acesta este primul summit al liderilor la care participă Indonezia.
„Vidul lăsat de alții ajunge să fie umplut aproape instantaneu de BRICS”, a declarat un diplomat brazilian care a dorit să rămână anonim. Deși G7 concentrează încă o putere vastă, diplomatul a adăugat că „nu mai are predominarea de odinioară”.
Peste 30 de țări și-au exprimat interesul de a participa la BRICS, fie ca membri cu drepturi depline, fie ca parteneri.
Extinderea BRICS a adăugat greutate diplomatică reuniunii, care aspiră să vorbească în numele țărilor emergente din Sudul Global, întărind apelurile la reformarea instituțiilor globale, precum Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite și Fondul Monetar Internațional.
Cu toate acestea, există întrebări cu privire la obiectivele comune ale unui grup BRICS din ce în ce mai eterogen, care a crescut până a ajuns să includă rivali regionali alături de economii emergente majore.
Luând o parte din atenția summitului de anul acesta, președintele chinez Xi Jinping a ales să-l trimită în locul său pe prim-ministrul său, în timp ce președintele rus Vladimir Putin a participat online din cauza unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională. Fără ei, mai mulți șefi de stat s-au reunit pentru discuții la Muzeul de Artă Modernă din Rio, duminică și luni, atenția îndreptându-se către prim-ministrul indian Narendra Modi și președintele sud-african Cyril Ramaphosa.
