Guvernul își angajează astăzi răspunderea în Parlament pe proiectul de lege cu măsuri fiscal-bugetare care prevede creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, scopul fiind de a stabiliza finanțele statului. Printre măsurile importante sunt creșterea TVA, cota generală ajunge la 21% iar singura cotă redusă va fi 11%, măsuri dure în ce privește asigurarea de sănătate unde milioane de români coasigurați până acum sau asigurați din oficiu, vor trebui să plătească 2.430 de lei pe an pentru a mai beneficia de asigurare, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creșterea accizelor, a taxării băncilor și altele.
Foarte important, în ședința de vineri după-amiază, în care Guvernul a adoptat proiectul de lege pus în dezbatere joi, a mai operat o serie de modificări semnificative, anunțate de Profit.ro în weekend. Forma trimisă Parlamentului este cea adoptată vineri. Modificările decise vineri sunt disponibile mai jos.

Urmează angajarea răspunderii de către Guvern pe acest proiect de lege
Ce prevede Constituția
- Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.
- Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113.
- Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
- În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere.
Programul Parlamentului
Luni, 7 iulie Ședința Comună a Camerei Deputaților și Senatului
15.00 - până la finalizare - (prezență fizică și online) - Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal - bugetare.

Modificările recente, adoptate de Guvern în ședința de vineri după-amiază
- Persoanele care se grăbesc să încheie până la final de iulie un antecontract cu scopul de a se asigura că mai pot beneficia la cumpărarea unei locuințe de cota redusă de TVA de 9%, înainte ca această posibilitate să dispară de la 1 august, trebuie să îndeplinească o nouă condiție, dură, introdusă de Guvernul Bolojan în proiectul de lege adoptat în ședința de Guvern. Astfel, persoanele care încheie antecontract în intervalul 3 iulie -31 iulie 2025 vor trebui să facă, la momentul tranzacției (dacă aceasta se concretizează în perioada 1 august 2025 - 31 iulie 2026), dovada că au achitat până la 31 iulie 2025 un avans de 20% din valoarea fără TVA a locuinței.
- Băncile care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România vor plăti în continuare un impozit suplimentar de 2%, potrivit formei adoptate de către Guvern a proiectului de lege cu măsuri de ajustare bugetară. Pentru restul instituțiilor de credit, cota de impozit suplimentar este prevăzută să crească la 4% începând cu 1 iulie 2025. Executivul a introdus în ședința de vineri după-amiază prevederea ca băncile cu cotă de piață mai mică de 0,2% să plătească în continuare un impozit tot de 2%. În proiectul de lege publicat joi, acestea nu aveau un regim special de impozitare.
- Persoanele care vor să se asigure opțional în sistemul public de sănătate, prin depunerea unei declarații și plata contribuției de sănătate (CASS) calculată la nivelul a 6 salarii minime pe economie, 2.430 de lei în prezent, vor trebui să achite 25%, adică ușor peste 600 de lei, la momentul la care depun declarația prin care își exercită opțiunea, a stabilit Guvernul la aprobarea proiectului de lege cu măsuri bugetare pe care îl trimite în Parlament. Restul de 75% din suma de 2.430 lei este datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui in care s-a exercitat opțiunea.

- Impozitul pe câștiguri din jocuri de noroc de până la 10.000 de lei ar urma să crească de la 3% în prezent la 4%, a stabilit Guvernul în proiectul de lege cu măsuri bugetare pe care l-a aprobat și pentru care urmează să își angajeze răspunderea în Parlament. Proiectul de lege publicat joi prevedea o majorare la 10% a impozitului.
- Noua cotă de TVA redusă, de 11%, se va aplica nu doar pentru alimentele finite, ci și pentru materii prime necesare industriei alimentare, "animale și păsări vii din specii domestice", potrivit unor modificări aduse de către Guvern, în ședința de ieri, proiectului de lege cu măsuri bugetare. Inițial, materia primă "animale și păsări vii din specii domestice" ar fi fost taxată la TVA de 21%, ceea ce ar fi presupus rambursări de TVA din diferențele de cote față de practica actuală cu TVA redusă pe tot lanțul, a avertizat consultantul fiscal Mariana Vizoli la momentul publicării proiectului inițial, joi.
- Hrana pentru animale va fi taxată cu TVA la noua cotă redusă, de 11%, a decis Guvernul în ședința de vineri în care a aprobat proiectul cu măsuri bugetare pe care l-a trimis în Parlament pentru procedura de angajare a răspunderii. În prezent, TVA pentru hrana animalelor este de 9%. În proiectul publicat joi de către Guvern, TVA la mâncarea pentru animale era prevăzută să crească la cota generală de TVA, propusă și aceasta să fie majorată la 21%.
- Acciza pentru vin (vinul liniștit) va fi de numai 10 lei pe hectolitru (100 de litri) în acest an și de 11 lei în 2026, potrivit unei modificări aduse de Guvern, în ședința de vineri, proiectului de lege cu măsuri fiscal-bugetare, pe care Executivul urmează să își asume răspunderea în Parlament.
- Sporul salarial acordat angajaților din sectorul public care lucrează cu fonduri europene va fi tăiat de la maxim 50% la maxim 40% și nu va fi acordat dup ce este depășit termenul de implementare al proiectelor, prevede proiectul de lege cu măsuri bugetare adoptat de către Guvern. Inițial, proiectul de lege publicat joi prevedea o reducere mai drastică a sporului, la 35%, dar Guvernul a revenit și a modificat procentajul la 40% în ședința în care a adoptat proiectul.

Principalele măsuri prevăzute în proiectul prezentat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor
- Un număr mare de persoane exceptate până în prezent de la plata contribuției de 10% pentru sistemul public de sănătate (CASS) vor fi nevoite să contribuie sau își vor pierde calitatea de asigurat.
- Impozitul suplimentar, aplicat pe cifra de afaceri, va crește pentru sectorul bancar de la 2% la 4%. Noua cotă de 4% se va aplica chiar de la 1 iulie, deși data de 1 iulie este deja depășită, dar și anul următor.
- Anunțata creștere a impozitului pe dividende la 16% începând cu 1 ianuarie 2026 începe deja să-și producă efectele, printr-un fenomen psihologic predictibil: antreprenorii au accelerat distribuirea dividendelor încă din acest moment, atât pentru anul 2024, cât și pentru perioada aferentă din 2025.
- Majorarea accizelor și a TVA de la 19 la 21% va scumpi carburanții de la 1 august cu peste 40 de bani/l, sau aproximativ 6% față de actualul nivel, în condițiile în care prețul țițeiului ar rămâne neschimbat. În plus, accizele se vor majora și în 2026, antrenând o nouă creștere de prețuri suplimentară de peste 30 de bani/l.
- Indemnizația de concediu medical va fi redusă de la 75% din baza de calcul (veniturile brute la care este calculată contribuția de asigurat), cu o scădere drastică la 55% din baza de calcul pentru cei care beneficiază de concedii medicale scurte, de până la 7 zile.
- Amenda aplicată în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme crește de aproape două ori, de la un interval în prezent de 275-550 lei la 500-1.000 lei, De asemenea, se majorează și nivelul rovinietelor pentru autoturisme.
- Impozitul pe veniturile obținute la jocurile de noroc urcă în cazul sumelor de până la 10.000 de lei de la 3% la 10%, (prevederea a fost modificată în ședința de Guvern de vineri, creșteea fiind de la 3% la 4%)
- Cota standard de TVA va fi majorată cu două puncte procentuale, de la 19% la 21%, din luna august.
- Pensiile și salariile bugetarilor vor rămâne înghețate și în 2026, la fel și alocațiile și alte drepturi acordate de stat, fiind reluate în mare parte deciziile de înghețare a cheltuielilor stabilite de către Guvern în decembrie prin ordonanța trenuleț. Totodată, sporul bugetarilor care lucrează cu fonduri europene va fi tăiat de la maxim 50% la maxim 35% și nu va fi acordat pentru proiecte cu termen de implementare depășit.

Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor.
Prin acest pachet de măsuri se urmărește atingerea următoarelor obiective:
- Reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani;
- Recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară;
- Evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare;
- Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2,68 miliarde de euro brut, respectiv 0,7% din PIB.

Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente:
- Măsuri pentru creșterea veniturilor , cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB);
- Măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare- guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB).
Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României.