Un dolar se schimba, potrivit cursului informal, pe piața neagră, cu aproximativ 1,12 milioane de riali.
Un euro valora 1,32 milioane de riali, potrivit site-urilor de referință Bonbast și AlanChand.
În urmă cu o lună, înainte ca Franța, Marea Britanie și Germania să declanșeze la ONU mecanismul de restabilire a sancțiunilor, un dolar se schimba cu puțin peste un milion de riali.
La începutul lui august, un dolar se schimba cu aprocimativ 900.000 de riali.
Revenirea sancțiunilor
Sancțiuni extinse ale ONU împotriva Iranului au reintrat în vigoare pentru prima dată după un deceniu, după ce ultimele negocieri nucleare cu puterile occidentale nu au reușit să producă un rezultat, transmite The Guardian.
Sancțiunile, care au intrat în vigoare sâmbătă seară, la trei luni după ce Israelul și SUA au bombardat Iranul, interzic tranzacțiile legate de programul nuclear și de rachete balistice al Teheranului și se așteaptă să aibă efecte mai ample asupra economiei sale fragile.
Diplomații europeni și americani au subliniat imediat după reluarea sancțiunilor că partea de diplomație nu s-a încheiat.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a îndemnat Teheranul să „accepte discuții directe, purtate cu bună credință”.
El a cerut, de asemenea, statelor membre ONU să implementeze „imediat” sancțiunile pentru a „pune presiune pe liderii Iranului să facă ceea ce este corect pentru națiunea lor și cel mai bine pentru siguranța lumii”.
Miniștrii de externe ai Marii Britanii, Franței și Germaniei au declarat într-un comunicat comun că vor continua să caute „o nouă soluție diplomatică pentru a se asigura că Iranul nu va obține niciodată o armă nucleară”.
Ei au cerut, de asemenea, Teheranului „să se abțină de la orice acțiune escalatorie”.
Iran a permis inspectorilor ONU să revină la siturile sale nucleare, dar președintele Masoud Pezeshkian a spus că SUA au oferit doar o scurtă amânare în schimbul predării întregului stoc de uraniu îmbogățit – o propunere pe care a descris-o drept inacceptabilă.
O încercare de ultim moment a aliaților Iranului, Rusia și China, de a amâna sancțiunile până în aprilie, a eșuat în consiliul de securitate vineri, ceea ce a dus la intrarea în vigoare a măsurilor la miezul nopții, duminică.
Germania, care a declanșat revenirea sancțiunilor alături de Marea Britanie și Franța, „nu a avut de ales”, întrucât Iranul nu și-a respectat obligațiile, a declarat ministrul de Externe, Johann Wadephul.
„Pentru noi este imperativ: Iranul nu trebuie să dobândească niciodată o armă nucleară”, a spus el în fața Adunării Generale ONU. „Dar permiteți-mi să subliniez: rămânem deschiși la negocieri pentru un nou acord. Diplomația poate și trebuie să continue”, a adăugat ministrul.
Rusia a precizat clar că nu va aplica sancțiunile, considerându-le invalide.
Aceste sancțiuni „au expus în cele din urmă politica Occidentului de a sabota căutarea de soluții constructive în Consiliul de Securitate al ONU, precum și dorința sa de a obține concesii unilaterale din partea Teheranului prin șantaj și presiune”, a spus ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Iranul susține de mult timp că nu dorește arme nucleare.
Sancțiunile sunt o „revenire automată” (snapback) a măsurilor înghețate în 2015, când Iranul a acceptat restricții majore asupra programului său nuclear în cadrul unui acord negociat de fostul președinte american Barack Obama.
SUA impuseseră deja sancțiuni masive, inclusiv încercând să forțeze toate țările să evite petrolul iranian, când Donald Trump s-a retras din acord în primul său mandat prezidențial.
Iranul și SUA au purtat mai multe runde de discuții mediate de Oman la începutul acestui an, înainte ca acestea să eșueze în iunie, când mai întâi Israelul, iar apoi SUA au atacat instalațiile nucleare iraniene.
Iranul și-a rechemat sâmbătă ambasadorii din Marea Britanie, Franța și Germania pentru consultări, a transmist televiziunea de stat.
„Situația [economică] actuală era deja foarte dificilă, dar acum va fi și mai rea”, a declarat un inginer iranian pe nume Dariush. „Impactul sancțiunilor reînnoite este deja evident: rata de schimb crește, iar acest lucru duce la prețuri mai mari”, a spus bărbatul de 50 de ani pentru AFP, plângându-se de un nivel de trai „mult mai scăzut” decât era „acum doi-trei ani”.
SUA aplică deja sancțiuni unilaterale împotriva Iranului și au exercitat presiuni uriașe asupra țărilor terțe să înceteze să mai cumpere petrol iranian, deși China a sfidat această măsură.
Think tank-ul International Crisis Group, cu sediul la Bruxelles, a spus că Iranul pare să trateze cu indiferență sancțiunile ONU reînnoite, întrucât deja a învățat cum să facă față celor americane.
Totuși, a remarcat că revenirea automată a sancțiunilor nu este ușor de inversat, deoarece ar necesita consens în consiliul de securitate.
„Este, de asemenea, probabil să agraveze starea de rău a unei economii care se confruntă deja cu inflație ridicată, probleme monetare și dificultăți tot mai mari de infrastructură”, a precizat organizația.
Teheranul respinge acuzațiile
Programul nuclear iranian afectează de mult timp relațiile Iranului cu țările occidentale care, împreună cu Israelul, inamicul jurat al republicii islamice, suspectează Teheranul de faptul că vrea să se doteze cu bomba atomică. Iranul dezminte viguros aceste acuzații și insistă asupra dreptului său la un domeniu nuclear civil, cu scopul de a produce electricitate.
”Republica Islamică Iran își va apăra în mod hotărât drepturile și interesele naționale, iar orice acțiune vizând să aducă atingere intereselor și drepturilor poporului său va primi un răspuns adecvat”, a avertizat într-un comunicat Ministerul iranian de Externe.
El a denunțat reimpunerea ”nejustificabilă” a unor sancțiuni ”ilegale” ale ONU și a îndemnat țările să nu le aplice.
Potrivit Agenției Internțaionale a Energiei Atomice (AIEA), Iranul este singura țară nedotată cu arma nucleară care îmbogățește uraniu la un nivel mare (60%), apropiat de pragul tehnic de 90% necesar fabricării unei bombe atomice.
Regatul Unit, Franța și Germania, care alcătuiesc grupul E3, au declanșat la sfârșitul lui august mecanismul "snapback" care permite, în termen de 30 de zile, restabilirea sancțiunilor ridicate în 2015, după încheierea Acordului de la Viena în dosarul nuclear iranian (JCPoA).
