Disputa dintre statele care cer reducerea utilizării combustibililor fosili și cele care le susțin a blocat negocierile timp de două săptămâni.
Acum, prelungirea discuțiilor în weekend nu a adus niciun progres.
În urma conferinței COP31 desfășurate la Antalya în Turcia, negocierile internaționale privind combaterea schimbărilor climatice s-au încheiat fără un acord final. Uniunea Europeană și Panama au respins proiectul deoarece acesta nu menționa în mod explicit renunțarea la combustibilii fosili precum petrolul, gazele naturale, și cărbunele, arată BiziDay.
Președintele conferinței, Murat Kurum, a anunțat că documentul nu a fost adoptat deoarece “nu a existat un consens între statele participante”.
UE a considerat că proiectul nu oferă soluții suficiente pentru criza climatică și a cerut o referire clară la renunțarea treptată la petrol, gaze naturale, și cărbune. Ministrul irlandez, Darragh O’Brien, a transmis poziția blocului european și a criticat lipsa unor măsuri concrete.
Marea Britanie și-a exprimat la rândul său dezamăgirea față de documentul propus. Panama a amenințat că va bloca acordul și a criticat influența industriei petroliere asupra negocierilor. Franța s-a numărat printre statele care au cerut o tranziție clară de la combustibilii fosili.
Arabia Saudită și alte state mari producătoare de petrol au susținut eliminarea referirilor la combustibilii fosili din document și au pus accent pe dezvoltarea tehnologiilor de captare și eliminare a dioxidului de carbon.
Proiectul acordului recunoștea pentru prima dată că temperatura medie globală este pe cale să depășească pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin obiectivele climatice internaționale. Depășirea acestui nivel poate intensifica fenomenele meteorologice extreme.
Documentul propunea și accelerarea dezvoltării tehnologiilor de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă pentru a încerca reducerea ulterioară a încălzirii globale.
Totuși, organizațiile de mediu au criticat aceste soluții deoarece tehnologiile sunt costisitoare și nu au fost demonstrate la scară largă. Reprezentanții organizației 350.org au avertizat că aceste metode ar putea permite continuarea exploatării petrolului și gazelor în locul reducerii emisiilor. Organizația Climate Action Network International a cerut statelor să respingă proiectul. De asemenea, Mohamed Adow, directorul Power Shift Africa, a criticat lipsa măsurilor concrete din document.
Negocierile au durat mai mult de două săptămâni și trebuiau să se încheie vineri însă au continuat până în weekend. Australia a condus discuțiile alături de Turcia care a găzduit conferința. Cele două state au încercat să găsească un compromis între țările vulnerabile la schimbările climatice și cele ale căror economii depind de producția sau consumul de combustibili fosili. La negocieri au participat reprezentanți ai aproape 200 de delegații.
Adoptarea acordului necesita un consens aproape unanim iar întâlnirea finală a fost amânată de mai multe ori din cauza discuțiilor de ultim moment.
Conferința COP31 a avut loc într-un an în care efectele încălzirii globale au fost tot mai vizibile prin valuri extreme de căldură în Europa și inundațiile provocate de topirea ghețarilor în Nepal.
Procedura a fost declanșată întrucât cele două țări nu au transmis încă toate informațiile solicitate în rapoartele naționale integrate privind progresele înregistrate în domeniul energiei și climei (NECPR), care trebuiau prezentate până la 15 martie 2025.
În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul privind guvernanța Uniunii Energetice și acțiunile climatice, statele membre sunt obligate să raporteze la fiecare doi ani Comisiei progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale integrate în domeniul energiei și climei (NECP) prin intermediul NECPR, arată Comisia Europeană într-un comunicat.
Până la 15 martie 2025, statele membre trebuiau să raporteze progresele înregistrate în punerea în aplicare a NECP-urilor lor pentru perioada 2021-2030, în special în ceea ce privește obiectivele, țintele și contribuțiile lor în cele cinci dimensiuni ale Uniunii energetice (decarbonizarea, eficiența energetică, piața internă a energiei, securitatea energetică, cercetarea, inovarea și competitivitatea).
Cerințele precise privind conținutul acestor rapoarte sunt stabilite în diverse articole din Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei și în Legea europeană privind clima (Regulamentul (UE) 2021/1119). Prezentarea NECPR-urilor este considerată completă atunci când sunt furnizate toate informațiile necesare.
NECPR sunt esențiale, deoarece demonstrează modul în care guvernele naționale își îndeplinesc obiectivele în materie de energie și climă, astfel cum sunt exprimate în planurile naționale integrate în domeniul energiei și climei, în toate dimensiunile Uniunii energetice.
Acestea sunt esențiale pentru ca CE să poată urmări progresele înregistrate de Uniune în direcția atingerii obiectivelor comune.
Având în vedere că Austria și România nu și-au îndeplinit obligația în termenul legal, Comisia a decis să le trimită o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să prezinte NECPR completate fără întârziere nejustificată.
Aceste state membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.






















