Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a României de 19.053.800 persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori (1.067.800 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011).
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1.372 locuitori față de 1.641 locuitori în 2011). Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani (față de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați. În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani), scrie News.ro
”Așa cum am prezentat și în comunicatul de presă din 30 decembrie 2022, rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a României de 19.053.800 persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (9.808.300, reprezentând 51,5%) și trăiește în mediul urban (9.941,+.200, reprezentând 52,2%)”, arată datele INS.
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani (față de 40,8 ani la RPL2011). La RPL2021, vârsta medie a populației de sex feminin este de 44,1 ani comparativ cu 40,6 ani pentru bărbați. Regiunea cu populația cea mai tânără este regiunea Nord-Est unde vârsta medie este 40,8 ani, iar la polul opus se regăsește regiunea Sud-Vest Oltenia cu o vârstă medie de 43,7 ani.
În județul Ilfov trăiește populație tânără, cu cea mai mică vârstă medie din țară, de 38,6 ani. Sub 40 ani, au și populațiile județelor Iași (39,2 ani) și Suceava (39,9 ani). Județul Teleorman are cea mai vârstnică populație, cu o vârstă medie de 46,3 ani. Peste 45 ani au și populațiile din județele Hunedoara (45,5 ani) și Brăila (45,3 ani).
STRUCTURA PE JUDEȚE ȘI LOCALITĂȚI A POPULAȚIEI REZIDENTE A ROMÂNIEI
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București).
Județul Ilfov se distinge cu o situație particulară, cu o creștere cu 153,9 mii locuitori, în mare parte migrați dinspre municipiul București. Numai alte două județe - Bistrița-Năsăud și Suceava - au câștigat, 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puțin).
Referitor la municipii, orașe și comune, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30.000 persoane, sunt oraș Popești Leordeni din județul Ilfov care a ajuns la o populație de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Florești din județul Cluj cu o populație rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Chiajna din județul Ilfov cu o populație rezidentă de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011).
Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din județul Ilfov și comuna Valea Lupului din județul Iași și-au triplat dimensiunea (305,7% față de 2011 ajungând la o populație de 43.584 locuitori, respectiv 291,2% ajungând la o populație de 14.510 locuitori), iar comunele Dumbrăvița și Giroc din județul Timiș s-au mărit în zece ani de 266,1% și, respectiv 265,5 % având la RPL2021 o populație de 20.014 locuitori și, respectiv, de 22.270 locuitori.
Localitățile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanovița din județul Caraș-Severin (444 locuitori, –32,4% față de populația din 2011) și Valea Salciei și Mărgăritești, ambele din județul Buzău (529 locuitori, – 31,8% și 478 locuitori, – 31,4% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori).
La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraș-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021 a înregistrat o creștere, ajungând la 166 de locuitori. Cea mai mare comună din România este comuna Florești din județul Cluj care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populația rezidentă a comunei Florești a crescut de 2,3 ori.
Orașul Băile Tușnad și-a menținut poziția de cel mai mic oraș din România (1.372 locuitori față de 1.641 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș la RPL2021 este Popești Leordeni. Și acum zece ani și în 2021, cel mai mic municipiu a fost și este Orșova din județul Mehedinți cu o populație de numai 8.506 persoane, în scădere cu 1.935 persoane față de RPL2011.
Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca din județul Cluj care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani deși și-a redus populația cu 37.978 de persoane, coborând la o populație de 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate conform datelor din tabelul de mai jos, a avut o creștere ușoară (101,8%).
Unsprezece localități – comune toate – și-au păstrat dimensiunea între cele două recensăminte: Crăciunelu De Jos, Zemeș, Batăr, Vlădeni, Coșoveni, Satu Mare, Corcova, Adâncata, Nanov, Mohail Kogălniceanu, Frâncești.
STRUCTURA ETNICĂ ȘI CONFESIONALĂ A POPULAȚIEI REZIDENTE A ROMÂNIEI
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568.900 persoane (din totalul celor 19.053.800 persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801.400 persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002.200 persoane (6%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%).
Grupurile etnice pentru care sa înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) și turci (20.900 persoane). În profil teritorial, distribuția populației după etnie arată că ponderea populației de etnie română este majoritară în Municipiul București (98,0%) și în 39 de județe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamț și 54,4,% la Mureș), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.
Populația de etnie maghiară deține majoritatea în județele Harghita (85,7%) și Covasna (71,8%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează și în județele: Mureș (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) și Sălaj (20,8%). Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în Municipiul București și 9,7% în județul Mureș.
Romii se întâlnesc într-o proporție relativ mai mare, de peste 6,0% din populația rezidentă care și-au declarat etnia și în județele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomița (7,2%), Călărași (6,9%) și Mehedinți (6,2%). Cei mai mulți ucraineni se regăsesc în județele Maramureș (25.700 persoane), Suceava (7.900 persoane) și Timiș (4.100 persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparținând acestei etnii, pe ansamblul țării.
Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în județele Timiș (4.700 persoane), Satu Mare (3.700 persoane), Sibiu (2.700 persoane), Arad (2.000 persoane), Brașov (1.900 persoane) și Caraș–Severin (1.400 persoane).
Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în județele Constanța (16.100 persoane) și Tulcea (1.000 persoane) și în Municipiul București (1.300 persoane). Potrivit liberei declarații a celor 16.551.400 persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.
În Municipiul București și în 32 dintre județele țării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7% în județul Vâlcea și 91,8 % în județul Timiș, iar în alte șapte județe ponderea a fost majoritară, dar sub 90%, cu variații de la 58,4% în județul Mureș până la 89,5% în județul Arad.
Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 87,2% dintre locuitorii județului Harghita și pentru 73,2% dintre cei ai județului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din județele Mureș și Satu Mare au declarat limba maghiară ca limbă maternă (37,2%, respectiv 36,9%). Limba romani a fost declarată limbă maternă de 4,8% dintre locuitorii județului Ialomița, 4,2% dintre locuitorii din Sălaj și de 4,1% dintre locuitorii din Mureș. S-au înregistrat ponderi de peste 3% în județele Bihor (3,8%) și Mehedinți (3,1%).
Structura confesională a fost declarată de 16.397.300 persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% de religie reformată.
În profil teritorial, distribuția populației rezidente după religie arată că ponderea celor de religie ortodoxă depășește 90% în Municipiul București și 22 dinte județele țării, variind de la 90,6% în județul Sibiu, până la 99,2% în județul Olt, În alte 18 județe, religia ortodoxă este majoritară (de la 89,9% în județul Constanța la 51,5% în județul Satu Mare).
Populația de religie romano-catolică este majoritară în județul Harghita (66,2%) și reprezintă peste o treime în județul Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au înregistrat și în județele Neamț (11,1%), Satu Mare(16,9%) și Bacău (17,3%). În județul Covasna se concentrează aproape o treime (32,8%), iar în județul Mureș aproape un sfert (24,9%) dintre persoanele care au declarat că sunt de religie reformată. În încă alte patru județe, peste 10% din populația rezidentă locală a făcut această declarație: județul Sălaj - 17,8%, județul Satu Mare – 17,2%, județul Bihor – 16% și județul Harghita – 12,1%.
STRUCTURA POPULAȚIEI REZIDENTE PE STĂRI CIVILE
Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495.500 bărbați și 4.629.700 femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.
În municipiul București se regăsește cea mai mică pondere a persoanelor căsătorite (44,4%). În zece dintre județele țării, mai mult de jumătate dintre locuitori au starea civilă de „căsătorit/ă”, cu ponderi variind între 52,2% în județul Olt și 50,0% în județul Sălaj.
Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necăsătorit/ă se regăsește în județul Covasna (43,7%), iar cea mai mică în județul Hunedoara (35,9%).
În municipiul București se regăsește cea mai mare pondere a persoanelor divorțate (15,4%), iar o zecime dintre locuitorii județelor Cluj și Timiș sunt divorțați (10%, respectiv 10,4%).
Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăsește în județul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în județul Ilfov (2,9%).
STRUCTURA DUPĂ NIVELUL DE INSTRUIRE ABSOLVIT
Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16% nivel superior.
Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului București (35,2%) și circa un sfert dintre cei din județele Ilfov (25,2%) și Cluj (24,6%) au studii superioare. La popul opus se plasează județele Vaslui, Călărași și Botoșani unde ponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% și, respectiv, 7,9%).
În municipiul București se regăsește cea mai mică pondere a populației cu nivel scăzut de educație (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc județele Giurgiu și Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educație: 51,6%, respectiv 50,3%.
STRUCTURA POPULAȚIEI DUPĂ STATUTUL ACTIVITĂȚII CURENTE
Populația activă este de 8.185.000 persoane, fiind compusă din 7.689.200 persoane ocupate și din 495.800 șomeri. Populația inactivă cuprinde 10.868.800 persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32%).
Cel mai mare grad de ocupare îl are populația din județul Ilfov și din municipiul București unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puțin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăsește în județele Vrancea (31,6%) și Mehedinți (32,9%).
Cea mai mică pondere a populației șomere revine municipiului București (1,1%), iar alte trei județe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiș și Ilfov.
În schimb, în județul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populației șomere, de 5,1% din populația rezidentă a județului. Referitor la populația inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populației casnice se întâlnește în județul Suceava (9,9%), iar cea mai mică în municipiul București (numai 1,6%). Pensionarii sunt cel mai puțin numeroși în județul Ilfov (unde reprezintă 15,0%), iar în județul Hunedoara ponderea acestora se dublează (29,6%).
Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023. RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor. Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.
