Analiza stă la baza adaptării soluției de consolidare a malurilor pentru a salva arborii sănătoși. Informațiile despre fiecare arbore devin accesibile publicului.
Regenerarea Parcului Herăstrău, un proces amplu desfășurat în colaborare public-privată de Primăria Capitalei, Administrația Domeniului Public a Municipiului București, Fundația Comunitară București și Asociația Peisagiștilor din România - Filiala teritorială București-Ilfov (AsoP București), avansează către primele intervenții asupra vegetației. Toți cei 1.844 de arbori de pe malul lacului au fost evaluați de specialiștii AsoP București, iar analiza stă la baza deciziei autorităților de a adapta soluția tehnică stabilită inițial pentru consolidarea malurilor Lacului Herăstrău, astfel încât arborii sănătoși să fie salvați și protejați. Informațiile despre fiecare arbore inventariat sunt integrate în Registrul Verde al Parcului Herăstrău și devin accesibile public, creând o bază pentru decizii viitoare privind lucrările din parc și pentru monitorizarea și gestionarea pe termen lung a vegetației.
Procesul de transformare a parcului a pornit de la prioritățile exprimate de aproape 10.000 de bucureșteni în consultarea publică. 74,3% dintre respondenți au indicat refacerea mediului natural printre principalele direcții de intervenție, iar 78,6% și-au exprimat dorința pentru mai mulți arbori și vegetație mai densă.

Evaluarea arborilor și crearea unui Registru Verde pentru Parcul Herăstrău urmărește ca soluțiile pentru regenerarea acestui parc istoric să pornească de la situația reală din teren și de la recomandările specialiștilor. Ca urmare, Primăria Capitalei a adaptat soluția tehnică inițială pentru consolidarea malurilor Lacului Herăstrău, reducând suprafața betonată și completând cu spații care permit plantarea de flori și arbuști, fără defrișarea arborilor sănătoși sau care pot fi salvați.
„Am făcut tot ce pot să schimbăm soluția tehnică, pentru ca Herăstraul să rămână parcul pe care îl știm de ani de zile. Lucrarea prevăzută inițial era o lucrare corectă hidrotehnic pentru punerea în siguranță a malurilor lacului, dar nu era o lucrare corectă și peisagistic pentru parc. Astfel, în ultimele două luni am căutat cu toții soluții și mulțumesc Fundației Comunitare București că a susținut financiar acest studiu și AsoP București că a inventariat și evaluat fiecare copac în parte. Pentru că nu pot să-mi imaginez un Herăstrău cu o alee de 2 metri de beton în jurul lacului, ceea ce ar fi însemnat eliminarea tuturor arborilor, am ales să ne oprim și să regândim proiectul pentru a salva arborii”, a spus Ciprian Ciucu, Primarul General al Municipiului București.

Peste 1.100 de arbori sunt într-o stare bună sau rezonabilă
Inventarul digital al arborilor oferă o radiografie detaliată: 697 de arbori au fost evaluați ca fiind în stare rezonabilă și 420 sunt într-o stare bună, în timp ce 403 sunt într-o stare deficitară, iar 54 sunt uscați. Din perspectiva riscului, 1.070 de arbori au fost încadrați la risc scăzut, 259 la risc moderat, 74 la risc ridicat și 10 la risc extrem.
Datele permit salvarea și protejarea arborilor sănătoși și stabilirea intervențiilor viitoare în funcție de situația fiecărui exemplar. Intervențiile recomandate pe baza datelor diferă de la un arbore la altul și includ atât lucrări de îngrijire, cât și eliminarea anumitor arbori degradați, uscați sau la risc, acolo unde evaluarea tehnică indică. Printre acțiunile indicate se numără eliminarea lemnului uscat în 408 cazuri, curățarea coroanei în 393 de cazuri și reducerea încărcării la capătul ramurilor în 330 de cazuri. Alte recomandări vizează restaurarea, aerisirea sau reducerea coroanei, în funcție de caz, refacerea structurală și formarea arborilor tineri. În total, 1.036 de arbori dintre cei 1.844 evaluați nu au nevoie de nicio intervenție.
Evaluarea arată și problemele care afectează vegetația de pe malul Lacului Herăstrău, de la deficitul de apă și solul compactat până la trunchiurile înclinate, existența lemnului uscat și a ramurilor rupte.
„Inventarierea digitală ne permite să trecem pentru prima dată de la o imagine generală asupra vegetației din Parcul Herăstrău la o imagine individuală detaliată, arbore cu arbore, dintr-o zonă importantă a Parcului Herăstrău. Este esențial ca intervențiile asupra vegetației să pornească de la evaluări susținute de date și să fie diferențiate în funcție de starea și riscul fiecărui exemplar. Registrul Verde nu este doar o fotografie a situației actuale, ci un instrument digital care poate fundamenta atât lucrările imediate, cât și monitorizarea și administrarea pe termen lung”, a spus Andreea Răducu-Lefter, Președinte al AsoP București.
Bucureștenii pot vedea starea fiecărui arbore inventariat în Registrul Verde
Pe lângă utilitatea tehnică pentru specialiști și administrație, inventarul devine un instrument care oferă publicului larg acces transparent la datele și lucrările care vor urma în parc. Pentru zona malului Lacului Herăstrău, publicul poate vedea în Registrul Verde fișa completă și fotografiile asociate fiecărui arbore inventariat. Fișa conține informații despre localizarea și starea fiecărui arbore, nivelul de risc și intervențiile recomandate.
Registrul Verde folosește o aplicație digitală de tip TreePlotter și este permanent actualizat și extins în alte zone ale parcului, pentru o radiografie completă. Astfel, platforma va include treptat și informații despre zona Herăstrău Vechi. Registrul Verde poate fi consultat online, pe desktop, aici: LINK
„Am pornit acest proces de la ceea ce ne-au spus aproape 10.000 de oameni că vor pentru Parcul Herăstrău: schimbare, dar fără a afecta caracterul natural și protejând tot ceea ce are parcul mai valoros. Acum facem următorul pas: aducem expertiza și datele la baza deciziilor administrației și le facem accesibile publicului larg. Pentru noi este important ca bucureștenii să poată vedea situația reală din teren și să poată urmări felul în care evoluează intervențiile în parc”, a spus Alina Kasprovschi, director executiv al Fundației Comunitare București.
De la consultare și expertize la intervenții concrete bazate pe date
Inventarierea arborilor face parte din mecanismul de colaborare care reunește Primăria Municipiului București, Administrația Domeniului Public București, Fundația Comunitară București și Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, Filiala teritorială București-Ilfov. În acest model, administrația publică coordonează procesul instituțional și validează rezultatele, Fundația Comunitară București mobilizează resurse private și contractează expertiza necesară, iar specialiștii AsoP București realizează inventarierea, evaluarea și studiile de specialitate.
Inventarierea arborilor a fost susținută printr-o investiție de 90.000 de euro a Fundației Comunitare București pentru studiile, expertizele și documentațiile tehnice necesare înaintea intervențiilor majore asupra spațiilor verzi. Până la finalul anului, Fundația Comunitară București va propune un proiect pilot de intervenție în parc care va demonstra în practică parteneriatul public-privat în ceea ce privește refacerea efectivă a Parcului Herăstrău.
La începutul verii, Primăria municipiului București anunța că începe golirea Lacului Herăstrău, urmată de curățarea cuvei și de lucrări de consolidare a malurilor, având în vedere ca acestea se surpă.
"Lucrările presupun golirea lacului, curățarea cuvei lacului, care este murdară și colmatată, și execuția lucrărilor de sprijinire și consolidare a malurilor. Facem lucrări care să reziste 100 de ani", explica atunci primarul general al Capitalei.
Ciucu, a decis în primăvară să lanseze o dezbatere despre viitorul Parcului Herăstrău.
"Herăstrăul, parcul nostru, nu este bine. A suferit de curând ceva reaparații la alei și s-au plantat niște copaci, dar nu este suficient.







Aleile de pe Insula Trandafirilor au prea mult pietriș, oamenii le ocolesc.
Herăstrăul, de care pe toți ne leagă amintiri frumoase, are astăzi
- o cacofonie ridicolă de mobilier urban (4 tipuri de coșuri de gunoi, 6 modele de bănci, și vreo 3 de stâlpi de iluminat),
- cașcarabetele de pe lume (cu mici, popcorn, muțunache și pokemoni),
- cu marerial dendrologic vechi, arbori ce trebuie reimprospătați și câte și mai câte defecte, de la locurile de joacă și până locurile pentru căței.
Are nevoie, și mă voi ocupa, de trei lucruri:
(1) de o evaluare temeinică, metru cu metru, un studiu care să-i redefineaască și reintegreze toate funcțiunile (vezi teatrul de vară, debarcaderul, gradina japoneză, pump track etc.);
(2) de o proiectare amănunțită care să aducă lucrări de calitate, un singur tip de model de mobiler, clasic, demn de un parc monument, care să aducă arborii potriviți, care să umbrească pentru generații etc.;
(3) readucerea în proprietatea Municipului București a terenurilor "furate" parcului!", transmite Ciucu.
În vară au început lucrările de refacere a aleilor din parcul bucureștean Herăstrău.
O urgență este aleea dintre Clubul de Canotaj și Zona Pescarilor, afectată grav de surparea malului și cu un risc real de prăbușire.
„După ani de amânări, problemele nu mai pot fi ignorate”, era atunci mesajul Primăriei Capitalei.




„Aleea dintre Clubul de Canotaj și Zona Pescarilor este grav afectată și prezintă risc real de prăbușire. Astăzi am început lucrările de punere în siguranță, o intervenție necesară, imediată și așteptată de toți cei care vizitează parcul”, anunța la acel moment primarul interimar Stelian Bujduveanu, care s-a aflat în Herăstrău, împreună cu administratorul public Lucian Judele.
Au fost făcute deja primele intervenții care vizează punerea în siguranță a unei porțiuni de alee, unde malul lacului s-a surpat din cauza eroziunii și a condițiilor meteo.

„Această lucrare de urgență va dura aproximativ o săptămână și este necesară pentru ca bucureștenii să poată circula în siguranță. În două săptămâni începem asfaltarea aleilor principale.
În paralel, continuăm procedurile pentru a obține autorizația necesară lucrării mari de consolidare a malurilor lacului. Estimăm că începând cu luna octombrie vom putea demara acest proiect complex. În cadrul acestui proiect vom moderniza și sistemul de iluminat, astfel încât Herăstrăul să fie un parc sigur și primitor și pe timp de seară”, a explicat Stelian Bujduveanu.
Bujduveanu a mai spus că în Herăstrău se fac lucrări de curățenie și igienizare pentru că bucureștenii „merită siguranță și calitate în spațiile publice”.

„Herăstrăul este cel mai mare parc al Capitalei și o mândrie pentru București. După ani de degradare, punem rând pe rând lucrurile la punct: reparații, curățenie, igienizare, consolidări și modernizări.
Le cerem bucureștenilor înțelegere pentru restricțiile temporare de circulație din zonă, unde există deja rute alternative semnalizate. Beneficiul va fi unul important pentru toată comunitatea, iar până în 2026 ne dorim ca aleile și malurile Herăstrăului să arate așa cum merită bucureștenii. Rezolvăm ce e urgent și continuăm să îngrijim Capitala”, a mai spus Bujduveanu.
Administratorul public Lucian Judele a explicat că aleile din Parcul Herăstrău au aproape 100 de ani, iar în timp, din cauza rădăcinilor arborilor și a fenomenelor meteo, structura lor s-a degradat, cea mai mare problemă fiind, însă, surparea malului.

„Am accelerat procedurile și am obținut o autorizație pentru lucrările de punere în siguranță a aleii afectate pe o lungime de aproximativ 25–30 de metri. (...). Lucrările de reabilitare se vor desfășura în două etape: prima etapă, din octombrie 2025 până în aprilie 2026, iar a doua etapă, începând din toamna anului 2026. Obiectivul nostru este ca în 2026, Parcul Herăstrău să arate așa ca parcurile din capitalele europene", a mai spus Judele.
Administratorul public a mai informat că au fost emise toate avizele de defrișare pentru arborii uscați complet din Capitală și că în prezent nu există niciun dosar în așteptare.
„Astfel, putem interveni prompt acolo unde este nevoie pentru siguranța cetățenilor", a conchis Lucian Judele.















