Mesajul apare după ce președintele interimar al CNAS și-a anunțat la Maratonul Profit.ro Health.forum dorința de a extinde baza de contribuabili la sistemul public de sănătate prin introducerea unor mecanisme de plată pentru persoanele neasigurate care nu beneficiază de scutiri - VEZI AICI VIDEO
"Discuția aceasta legată de baza îngustă de contribuitori este una care persistă în sistemul nostru de sănătate și este una legitimă. Din punctul meu de vedere, instrumentul pe care îl alege Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu este cel mai bun sau este chiar am putea să spunem cel mai slab, respectiv plata care să fie impusă unor oameni despre care nu știm dacă au venituri sau nu au venituri.
Așadar, cred că primul lucru de la care ar trebui să începem este să pornim cu datele pe masă. Câte dintre aceste 2,9 milioane de persoane neasigurate se regăsesc în categoriile de oameni care sunt în diasporă? Câți dintre ei nu au niciun fel de venit? Câți din ei trăiesc din agricultura de subzistență?
Câți dintre ei sunt plătiți la negru? Așadar, ar trebui să pornim cu niște cifre concrete pe masă pentru a vedea care este magnitudinea problemei pe fiecare din aceste categorii. Pentru că, așa cum am spus, această îngrijorare vizavi de sustenabilitatea Fondului Național Unic al Asigurărilor de Sănătate este legitimă. De asemenea, principiul obligativității este unul prevăzut în lege", a explicat Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu.
Măsura care presupune introducerea unor mecanisme prin care cei fără venituri să fie obligați să plătească asigurări de sănătate lovește în caracterul echității între contributori, spune Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu. Măsura îi afectează inclusiv pe cei din mediul rural și din comunitățile vulnerabile, mai spune expertul în sisteme de sănătate.
"Mai este un lucru care este la fel de important și care este prevăzut în legislație, respectiv echitatea între contribuitori, pentru că această măsură lovește în acest caracter al echității.
Și vorbind de echitate, aș spune că unele dintre dezavantajele pe care propunerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate le are sunt legate tocmai de echitate, pentru că această măsură îi lovește pe cei mai săraci, pe cei din mediul rural, pe muncitorii informali, pe oamenii din comunitățile vulnerabile. Iarăși nu știm în ce măsură, pentru că nu avem niște cifre ca să știm că din cele 2,9 milioane x% se regăsesc în aceste categorii și y% sunt diaspora sau au economii.
În România avem o problemă cu ceea ce se numește "out of pocket payments", spune Dr. Ungureanu, adică sumele plătite din buzunar pentru servicii de sănătate. De asemenea, mai spune acesta, este foarte important aspectul legat de întărirea finanțării serviciilor preventive și asistenței medicale primare și a celei din Ambulator. România plătește preponderent servicii preventive, explică acesta. Ineficiențele din sistem, precum decontările fictive, trebuie scoase la suprafață, mai precizează acesta.
"Pe de altă parte, trebuie să fim atenți la câteva lucruri: protecția financiară a cetățenilor din România. Și sunt analize realizate de Organizația Mondială a Sănătății care arată că în România deja noi avem o problemă cu sumele plătite din buzunar pentru servicii de sănătate. În engleză este termenul de "out of pocket payments."
Deci avem un risc și mai mare de a avea o protecție financiară scăzută. Și iarăși, consider că dacă focusul este pe sustenabilitate, ar trebui să fim conștienți de următorul lucru: finanțarea sistemelor de sănătate nu înseamnă doar ceea ce se colectează de la persoane, asigurate, neasigurate.
Înseamnă trei componente. Înseamnă, în primul și în primul rând, această colectare de care vorbește Casa Națională de Asigurări de Sănătate, înseamnă apoi punerea împreună a riscurilor, pentru că sistemele sociale de asigurări de sănătate se bazează pe câteva principii, și unul din ele, unul dintre principiile de bază este solidaritatea, respectiv plătesc și când nu sunt bolnav și beneficiază altcineva și în momentul în care mă voi îmbolnăvi, voi beneficia de serviciile pentru care am plătit.
Și a treia componentă este achiziția de servicii sau cumpărarea de servicii și cred că este foarte important și am văzut că face pași Casa Națională de Asigurări de Sănătate, dar este foarte important să ne concentrăm și asupra acestui al treilea element, pentru că atâta vreme cât noi încă facem pași foarte mici înspre achiziția strategică de servicii de sănătate, e posibil să nu ajungem unde trebuie.
La ce se referă acest termen de "strategic purchasing" sau achiziția strategică de servicii de sănătate? Să plătim ceea ce se știe că este mult mai eficient și am văzut că diagnosticul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este corect și îl vedem peste tot și în strategia națională de sănătate, respectiv faptul că România plătește preponderent servicii curative și în condițiile în care nu plătește suficient de mult serviciile preventive și asistența medicală primară și asistența medicală ambulatorie.
Așadar, eforturile cele mai mari trebuie să fie făcute acolo în a avea o achiziție strategică de servicii de sănătate și în al doilea rând în a scoate la suprafață care sunt ineficiențele, pentru că vedem că, din păcate, încă și vedem asta la știri, încă sunt situații în care se fac decontări fictive, sunt situații în care se face risipă. Așadar, nu ar trebui să omitem faptul că în finanțarea sistemelor de sănătate avem colectarea fondurilor dar avem și punerea împreună a riscurilor și apoi achiziția de servicii de sănătate" a explicat Dr. Ungureanu.
Un alt aspect pe care îl evidențiază Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu este necesitatea de scoatere la suprafață a situațiilor în care se muncește la negru, spune acesta. Sunt situații în care nu se colectează suficient, și nu numai la fondul de sănătate, spune acesta. Este vorba și despre contribuții în plus la sistemul de pensii, impozit pe venit, care s-ar câștiga odată cu identificarea celor care muncesc la negru.
"Referitor la cât la sută din cele 2,9 milioane se regăsesc în fiecare din categorii, respectiv diaspora, oameni fără venituri, grupuri vulnerabile, persoane care nu lucrează, așadar care lucrează, dar n-au contracte. Deci e un alt lucru la care noi ar trebui să ne concentrăm și autoritățile ar trebui să se concentreze, este tocmai scoaterea la suprafață a acelor situații în care este vorba de munca la negru, pentru că și acelea sunt situații în care nu se colectează suficient și dacă ne-am concentra mai mult acolo, beneficiile ar fi înmulțite, pentru că nu este vorba doar de contribuția la sănătate, este vorba de impozit pe venit, contribuții la sistemul de pensii, așadar beneficiile ar fi și mai ample pe întreaga societate", a explicat pentru News.ro Conf. Univ. Dr. Marius Ungureanu.
Larisa Mezinu-Bălan, președinte interimar al instituției, arată că nu înțelege din ce trăiesc oamenii fără venituri și consideră un risc faptul că românii plecați din țară pot reveni vara pentru a beneficia de servicii medicale de urgență, la care au dreptul prin lege.
Oficialul avertizează la Profit.ro Health.forum și asupra expirării, în 2027, a contribuției aplicate pensiilor de peste 3.000 de lei, deși precizează că sistemul de sănătate este în prezent echilibrat financiar. Ea vorbește și de existența unor sesizări privind servicii medicale decontate de CNAS, dar de care pacienții afirmă că nu au beneficiat.
Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS, care exercită din 23 octombrie atribuțiile președintelui instituției, solicită extinderea bazei de contribuabili la sistemul public de sănătate, prin introducerea unor mecanisme obligatorii de plată pentru persoanele neasigurate care nu beneficiază de scutiri.
Potrivit oficialului, aproximativ 15% din populația României nu este asigurată, iar 99% dintre persoanele neasigurate au sub 60 de ani. Mezinu-Bălan consideră că aceste persoane ar trebui să contribuie la finanțarea sistemului, inclusiv în situațiile în care nu realizează venituri.
„Trebuie să extindem baza contributorilor pentru că, astăzi, 15% din populație sunt în continuare neasigurați. Iar în egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuției”, a declarat șefa interimară a CNAS.
Aceasta susține că statul trebuie să intervină urgent pentru a colecta contribuții și de la persoanele care în prezent pot opta să se asigure voluntar.
„Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru aceste persoane. În prezent există un mecanism voluntar de plată a contribuției pentru persoane care nu realizează venituri. Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni”, a declarat Mezinu-Bălan.
„Ești persoană activă, nu ești în cadrul celor scutiți de la plata contribuției, trebuie să plătești. Și sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut și calculuri, știm exact câți bani ar fi”, a adăugat aceasta.
Deși afirmă că instituția a calculat veniturile suplimentare care ar putea fi obținute, reprezentanta CNAS nu a prezentat suma și nici mecanismul prin care ar putea fi obligate să plătească persoane care nu realizează venituri. De asemenea, nu a explicat cum ar urma să fie diferențiate persoanele fără venituri, cele care trăiesc din economii și cele care nu dispun de resurse pentru plata contribuției.
În prezent, persoanele fără venituri care nu beneficiază de asigurare în temeiul altor prevederi legale pot opta pentru plata CASS prin declarația unică. În 2026, contribuția voluntară este de 2.430 de lei, potrivit regulilor fiscale prezentate de ANAF.
Românii plecați din țară, suspectați că revin vara pentru a beneficia de servicii medicale
Una dintre problemele semnalate de șefa interimară a CNAS privește românii plecați în străinătate care continuă să figureze pe listele medicilor de familie din România.
Mezinu-Bălan afirmă că instituția are în evidențe aproximativ 2,9 milioane de persoane neasigurate, dar admite că o parte dintre acestea ar putea să nu mai locuiască efectiv în țară.
„Probabil mulți dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat aceasta.
Oficialul și-a exprimat apoi temerea că persoanele respective revin în România „pe timpul verii, pe timpul vacanțelor” și pot beneficia de pachetul minimal de servicii medicale, inclusiv la unitățile de primiri urgențe și la medicii de familie.
Șefa CNAS a prezentat posibilitatea utilizării acestor servicii drept un risc pentru sistemul de asigurări de sănătate, solicitând intervenția autorităților pentru reglementarea situației.
Pachetul minimal de servicii medicale reprezintă însă un drept legal al persoanelor neasigurate, nu o facilitate acordată discreționar. Potrivit Legii nr. 95/2006 și propriului ghid al CNAS, acesta include asistența în urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție, monitorizarea sarcinii și alte servicii medicale.
În discurs, Mezinu-Bălan nu a prezentat date privind numărul persoanelor din diaspora care revin în țară pentru tratament, frecvența utilizării serviciilor medicale sau costurile pe care acestea le generează pentru sistemul public. Nu a prezentat nici dovezi că persoanele respective s-ar întoarce în România special pentru a beneficia de servicii medicale.
Mai mult, chiar conducerea CNAS admite că evidențele instituției includ persoane care nu mai locuiesc în România. Prin urmare, cifra de 2,9 milioane de neasigurați nu poate fi echivalată automat cu numărul persoanelor rezidente de la care statul ar putea încasa contribuții suplimentare.
Contribuția de sănătate pentru pensionari expiră în 2027. Șefa CNAS avertizează că trebuie menținut echilibrul financiar
O altă categorie de contribuabili adusă în discuție este cea a pensionarilor, cărora Guvernul le-a impus, din august 2025, plata CASS pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei.
Măsura, introdusă prin Legea nr. 141/2025, are caracter temporar și ar urma să expire la 31 decembrie 2027. Începând din 2028, veniturile din pensii ar urma să fie din nou exceptate de la plata CASS, dacă legislația nu va fi modificată.
Mezinu-Bălan a atras atenția în mod special asupra acestui termen, sugerând că autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a nu afecta veniturile Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
„Atenție, expiră la 31 decembrie 2027. Atenție, dacă ne dorim sustenabilitate, trebuie să luăm măsuri în continuare și să menținem acest echilibru al fondului”, a declarat oficialul.
Reprezentanta CNAS nu a cerut explicit prelungirea contribuției pentru pensionari, dar a prezentat expirarea acesteia ca pe o problemă care trebuie avută în vedere pentru finanțarea viitoare a sistemului.
Avertismentul vine în condițiile în care aceeași reprezentantă a CNAS afirmă că sistemul public de asigurări de sănătate este în prezent sustenabil financiar, după extinderea bazei de contribuabili.
Potrivit acesteia, aproape jumătate din populația României contribuie la asigurările de sănătate, iar fondul nu mai beneficiază în 2026 de subvenții de echilibrare de la bugetul de stat.
CNAS ar fi reușit, totodată, să reducă termenul de achitare a facturilor către furnizorii de servicii medicale la 60 de zile, comparativ cu aproximativ 90-94 de zile înregistrate anterior în cazul farmaciilor.
Contribuții suplimentare, în timp ce cetățenii descoperă servicii medicale decontate de care nu au beneficiat
O altă problemă recunoscută de conducerea CNAS privește posibilele decontări nejustificate din fondul asigurărilor de sănătate. Mezinu-Bălan a mulțumit cetățenilor care au verificat serviciile înregistrate în platforma digitală „E-Sănătatea mea” și au semnalat existența unor consultații sau proceduri medicale decontate, deși susțin că nu au beneficiat de acestea.
Potrivit oficialului, asemenea sesizări au determinat declanșarea unei campanii de controale în spitale, ambulatorii și unități care furnizează servicii paraclinice.
Declarațiile indică existența unor suspiciuni de decontare a unor servicii medicale fictive, dar CNAS nu a prezentat în acest discurs numărul cazurilor identificate, valoarea sumelor vizate sau eventualele prejudicii confirmate.
Astfel, în timp ce conducerea instituției solicită mecanisme pentru colectarea de contribuții suplimentare, inclusiv de la persoane fără venituri, aceeași instituție verifică dacă o parte dintre fondurile deja colectate au fost utilizate pentru plata unor servicii medicale care nu au fost efectiv prestate.
CNAS nu se așteaptă la economii în sistemul de sănătate
Șefa interimară a CNAS susține, în același timp, că necesarul de finanțare a sănătății va continua să crească și că autoritățile nu ar trebui să se aștepte la economii.
„Să nu credeți că vom reuși să facem economie în acest domeniu”, a declarat aceasta, invocând diferențele dintre costurile serviciilor spitalicești din România și cele din Germania.
Potrivit oficialului, CNAS își propune să calculeze pe parcursul anului 2027 costurile reale ale serviciilor medicale, inclusiv pe baza infrastructurii digitale dezvoltate prin PNRR.
Totodată, conducerea instituției dorește o contractare a serviciilor medicale în funcție de necesarul identificat la nivel regional, pentru a evita finanțarea unor capacități considerate excedentare. Mezinu-Bălan recunoaște însă că în unele județe continuă să existe deficite importante de medici de familie și de servicii medicale în ambulatoriu.
Pentru ambulatoriul de specialitate este avută în vedere majorarea valorii punctului de la 6,5 la 8 lei, începând cu 1 ianuarie 2027, măsură aflată, potrivit oficialului, în stadiul de proiect și pentru care este necesară susținerea Ministerului Finanțelor.
Un alt factor de creștere a cheltuielilor invocat de conducerea CNAS este majorarea TVA pentru medicamente, de la 9% la 11%, în vara anului 2025. În cazul medicamentelor compensate integral, fondul de asigurări suportă și creșterea de TVA, ceea ce majorează costurile decontate pentru același tratament.





















