Bugetul pentru anul viitor, așteptat să fie adoptat până la finalul acestui an, va cuprinde și un ”fond de fonduri”, cu scopul de a stimula atragerea de investiții pentru companiile românești, a anunțat anterior purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.
”Va fi pregătit un fond de fonduri numit RoBOOST, destinat atragerii de investiții pentru companiile românești.
Oamenii și firmele, după cum știm cu toții, deja au dus o mare parte din greul măsurilor economice, iar în acest moment este rândul statului să își facă partea pentru perioada următoare”, a afirmat Cărbunaru.
El a precizat că, din acest motiv, Guvernul este preocupat de măsurile legate de reforme, de restructurări, dar și de calculul foarte atent legat de circuitul financiar - ”ce bani intră și ce bani ies din bugetul din anul viitor”.
”Dacă facem un buget realist, investim atent și respectăm regulile, ne putem păstra și nota bună pe care o avem din partea agențiilor financiare internaționale, sau, de ce nu, o putem îmbunătăți.
Păstrarea acestui calificativ este vitală. Un buget bine făcut pentru anul viitor și reducerea treptată a datorilor sunt dovezile de care au nevoie cei care astăzi împrumută România pentru a avea încredere în noi. Dacă am pierde acest calificativ, am găsit unul mai greu, bani de împrumutat și am luat la dobânzi mult mai mari, ceea ce, bineînțeles, ar afecta și mediul privat”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Executivului.
Dan Cărbunaru nu a putut indica un calendar pentru aprobarea bugetului anului viitor, dar a dat ca sigură adoptarea până la finalul anului.
”Din ceea ce cunosc, acest an trebuie să ofere României și instituțiilor publice și mediului privat un buget. N-aș putea să vă spun dacă termenul este legat de 25 decembrie sau de 31 decembrie, dar așa cum și doamnul prim-ministru a spus public și așa cum membrii guvernului au spus acest lucru, avem nevoie de un buget care să ofere predictibilitate tuturor pentru anul care vine. Nu mai putem funcționa cu bugete care să fie aprobate mult după începerea anului. În următoarele săptămâni, în orice caz, nu mai târziu de finalul acestui an, vom avea acest buget”, a susținut reprezentantul Guvernului.
Acum, ministrul Finanțelor transmite că schimbarea modelului de dezvoltare al României presupune mai mult capital pentru companiile care pot crește, inova și ajunge pe piețele internaționale iar împreună cu investitorii sunt gândite mecanisme prin care resursele publice să atragă finanțări private în economie.
Mesajul ministrului
"Consolidăm Banca de Investiții și Dezvoltare și pregătim, împreună cu investitorii, mecanisme prin care resursele publice să atragă finanțări private în economie.
Am discutat cu managerii fondurilor de private equity și venture capital, în cadrul întâlnirii cu ROPEA (o organizație non-profit care promovează interesele industriei de private equity și venture capital din România), despre ce trebuie să facem pentru ca mai multe afaceri românești să aibă acces la capital.
Discuția continuă lucrul început cu Fondul European de Investiții, BID și ASF pentru dezvoltarea RoBOOST și mobilizarea investitorilor instituționali.
Pentru o firmă care dezvoltă o tehnologie nouă sau pregătește o extindere importantă, creditul bancar nu poate acoperi întotdeauna toate nevoile iar investițiile de capital vin în completarea finanțării bancare.
Avem nevoie ca astfel de parcursuri să devină posibile pentru mai multe companii românești. Pentru o firmă care dezvoltă o tehnologie nouă sau pregătește o extindere importantă, creditul bancar nu poate acoperi întotdeauna toate nevoile. Investițiile de capital completează finanțarea bancară și permit susținerea unor proiecte ale căror rezultate se construiesc în mai mulți ani. Aici este important rolul BID.
Am suplimentat capitalul băncii cu 250 de milioane de euro din PNRR, pentru a-i întări capacitatea de a susține finanțarea economiei.
Prin RoBOOST, fondul de fonduri pe care îl pregătim în parteneriat cu FEI, urmărim să mobilizăm resurse publice, private și instituționale către fonduri care investesc, la rândul lor, în companii. Obiectivul este ca participarea statului să atragă alți investitori și să mărească volumul de capital disponibil pentru afaceri.
România are nevoie de mecanisme care să funcționeze în practică, cu reguli clare, administrare profesionistă și o evaluare riguroasă a riscurilor și va continua discuțiile la nivel tehnic, cu BID, ASF și reprezentanții industriei.
Trebuie pregătită finanțarea pentru următorii ani pentru că fondurile actuale investesc în companii, dar atragerea resurselor pentru următoarele generații de fonduri trebuie începută din timp.
De aceea, am cerut propuneri și pentru folosirea instrumentelor financiare în viitorul cadru financiar european, astfel încât să construim pe experiența și capacitatea deja existente în piață. Mobilizarea capitalului privat devine cu atât mai importantă într-o perioadă în care statul trebuie să continue reducerea deficitului.
Resursele bugetare sunt limitate și trebuie folosite cu un efect de multiplicare cât mai bun. În același timp, un buget credibil și respectarea angajamentelor sunt esențiale pentru protejarea ratingului și pentru a crea condițiile unei îmbunătățiri, atunci când evaluările o vor permite.
Încrederea în România contează pentru fiecare investitor care decide unde își plasează capitalul. Aceasta este schimbarea pe care o urmărim: o economie în care mai multe companii au resurse să producă, să dezvolte tehnologii și să concureze în afara țării".
Profit.ro a relatat că în pofida faptului că nu toate ministerele și ordonatorii principali de credite au transmis propunerile complete pentru proiectul de buget al anului 2027, solicitările înregistrate de Ministerul Finanțelor au ajuns deja la 69 miliarde lei în plus față de bugetul anterior.
Ministerul Finanțelor va înainta spre aprobare Guvernului, limitele de cheltuieli pentru anul bugetar pentru care se elaborează bugetul, precum și estimările pentru următorii 3 ani, stabilite pe ordonatorii principali de credit.
Potrivit Finanțelor, prioritatea în procesul de construcție a proiectului de buget pe anul 2027 o reprezintă stabilirea limitelor de cheltuieli pe baza cărora ordonatorii principali de credite urmează să elaboreze proiectul de buget propriu.
Fundamentarea limitelor de cheltuieli trebuie realizată ținând cont de măsurile fiscal- bugetare aprobate deja prin acte normative, precum și de eventuale noi măsuri de politică fiscal-bugetară pentru care trebuie elaborat un proiect de act normativ, se arată într-o notă prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern.
Ca urmare, ordonatorii principali de credite au avut termen până pe data de 9 noiembrie să introducă în sistemul informatic eBuget_NG propunerile de limite în Etapa1 ”Estimare venituri/Limite de cheltuieli”.
Totodată, prdonatorii principali de credite au avut termen până pe data de 11 noiembrie să verifice și să finalizeze datele introduse, pe toate sursele de finanțare, pentru „Programe de Investiții Publice” (PIP), „Fonduri Europene (Ne)Rambursabile” (FEN), „State de Funcții” (STFC) și Fișa program și să valideze cu Ministerul Finanțelor proiectele, obiectivele și programele/măsurile bugetare care nu se mai finanțează începând cu anul 2027.
Stadiul introducerii datelor în sistemul informatic eBUGET_NG de către ordonatorii principali de credite la data de 11 noiembrie
Pentru programele finanțate din nugetul de stat, doi ordonatori principali de credite nu au completat următoarele programe:
- Ministerul Educației nu a completat pentru: Programul Management și Administrație și Programul Cotizații internaționale;
- Ministerul Energie nu a completat pentru Programul Exploatarea sigură și eficientă a resurselor energetice primare și a sistemului de alimentare cu energie electrică și gaze naturale, în special promovarea gazului natural drept combustibil de tranziție pentru asigurarea funcționării sigure și stabile a Sistemului Energetic Național; Programul Promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile; Programul Susținerea consumatorilor industriali prin eficiența energetică.
Ordonatorii principali de credite care nu au transferat toate propunerile de estimări venituri/ limite cheltuieli sunt:
- Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Educației, Academia Română.
Toate propunerile de limite ale ordonatorilor principali de credite, care consituie o primă etapă a realizării bugetului, trebuiau trimise până la data de 13 noiembrie, arăta Ministerul Finanțelor, deoarece toate aceste informații sunt necesare pentru a se putea face o analiză la nivelul bugetului general consolidat, raportat la angajamentele asumate cu UE, în vederea luării unor măsuri proporțional cu fundamentările ordonatorilor principali de credite.
În aceste condiții, conform surselor Profit.ro, fără să fi fost introduse în sistem toate datele de la ministere, ”până acum există solicitări de credite bugetare suplimentare de 69 de miliarde lei față de tot bugetul anterior”.
”Solicit tuturor ordonatorilor principali de credite să finalizeze transmiterea propunerilor până la 13 noiembrie și să clarifice, împreună cu Ministerul Finanțelor, situația programelor și proiectelor pentru anul viitor. Aceste informații sunt esențiale pentru a putea lua decizii de alocare a resurselor care să răspundă nevoilor de finanțare și să respecte angajamentele bugetare ale României. Rigoarea în pregătirea bugetului este o condiție pentru predictibilitate și pentru administrarea responsabilă a finanțelor publice.”, a declarat după ședința de Guvern, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Ministerele ar trebui să transmită și măsurile de eficientizare a cheltuielilor pentru anul 2027 identificate, iar până la data de 11 noiembrie, transmiseseră date Ministerului Finanțelor următoarele instituții: Ministerul Justiției; Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; Ministerul Sănătății; Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale; Ministerul Culturii (parțial, 4 instituții subordonate), Agenția Națională pentru Sport.




















