Angajații companiilor și ai instituțiilor publice ar urma să își rotunjească venitul ca rezerviști voluntari în armată, dacă vor dori acest lucru, iar firmele la care lucrează vor fi obligate să le păstreze locul de muncă pe durata misiunii în schimbul unor compensații financiare de la stat.
Măsura este prevăzută să fie aplicată din ianuarie 2017.
În actualul context regional, Senatul a scos de la sertar, deloc surprinzător, un proiect de lege de pe vremea fostului premier Emil Boc, care stabilește modul prin care o persoană care își dorește poate deveni rezervist voluntar în armată. Proiectul a fost inițiat și aprobat de Guvern încă de acum patru ani, când Ministerul Apărării era condus de către actualul vicepremier Gabriel Oprea, și are avizul CSAT cu semnătura președintelui de atunci, Traian Băsescu.
Și Camera Deputaților l-a adoptat tot în 2011, a primit raport favorabil de la comisia de specialitate a senatorilor un an mai târziu, după care însă Senatul, camera decizională pentru acest proiect, nu l-a mai discutat timp de trei ani. În iunie anul acesta, discuția a fost reluată, în Comisia pentru apărare din Senat, care a formulat un aviz negativ. În septembrie însă, după doar câteva luni, aceeași comisie a transmis un alt raport, favorabil de această dată.
Acum, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a Senatului și este pe punctul de a fi adoptat.
Cine poate deveni rezervist voluntar
Proiectul pregătit prevede că orice persoană cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani, care îndeplinește baremurile de selecție, poate încheia cu Ministerul Apărării un contract individual pe o durată inițială de minimum 4 ani, prelungit ulterior cu câte 3 ani, prin care se angajează ca, în caz de necesitate, să facă parte din armată.
Pentru a deveni rezervist voluntar nu este necesar ca persoana respectivă să fi făcut armata. După o selecție derulată de Ministerul Apărării, doritorul va urma un program de instrucție și nu va mai putea renunța la statutul de rezervist decât dacă restituie statului banii cheltuiți cu pregătirea sa.
Persoanele care au făcut deja armata nu vor avea nevoie să parcurgă programul de instrucție iar primul lor contract, ca și următoarele, va avea o durată de 3 ani.
Cei care semnează contractul de rezervist voluntar își pot păstra calitatea de membru al unui partid sau sindicat, dar nu pot exprima opinii politice și nu pot participa la mitinguri sau greve atât timp cât se află în unități militare.
Cei selectați ca rezerviști vor primi lunar o sumă egală cu solda de funcție a unui soldat profesionist, la care se poate adăuga și solda corespunzătoare gradului pentru care se instruiesc.
Avantajul celor care devin rezerviști voluntari este însă acela că, în perioada în care nu participă la instruire sau la misiuni, vor primi lunar o remunerație impozabilă de 10% din solda postului pe care sunt încadrați. Pe timp de pace, rezerviștii vor primi acești bani cu obligația de a participa la instrucție 15 zile pe an, iar pe măsură ce vor acumula vechime vor avea și șansa să fie promovați în grad.
În urmă cu patru ani, Camera Deputaților stabilise ca remunerația lunară să fie 30% din soldă, dar probabil că autoritățile s-au temut că foarte mulți români se vor înscrie ca rezerviști. Astfel, membrii Comisiei de apărare din Senat au propus ca suma să reprezinte doar 10% din soldă, argumentând că reducerea cuantumului are în vedere "diminuarea impactului asupra bugetului apărării".
Potrivit motivației din proiectul de lege, rezerviștii voluntari sunt însă necesari nu doar pentru structurile Ministerului Apărării, dar și pentru structurile SIE sau ale Ministerului Afacerilor Interne.
Cât ar putea câștiga lunar un rezervist voluntar
Solda celui mai mic grad din armată, cel de soldat, este, potrivit proiectului Legii salarizării bugetare redactat recent și obținut de Profit.ro, de 1.501 lei. Prin urmare, o persoană care s-ar califica ca rezervist voluntar doar ca simplu soldat ar primi lunar 150 lei.
Trebuie luat însă în calcul faptul că, pentru cele 15 zile cât este obligat să se instruiască anual, un rezervist voluntar va primi, pe lângă suma lunară de 10% din soldă, și banii pe care îi primește un militar profesionist cu același grad.
Dacă va avea un grad mai mare decât cel de soldat, banii primiți vor fi mai mulți.
Potrivit proiectului Legii salarizării, solda de funcție pentru un sergent major ajunge la 1.658 lei, iar pentru un plutonier șef atinge 2.020 lei. Solda de funcție pentru un locotenent-comandor este de 2.782 lei, iar cea pentru un locotenent-colonel sau căpitan-comandor ajunge la 3.125 lei.
Firmele sunt obligate să păstreze posturile rezerviștilor voluntari, dar primesc compensații financiare
Angajatorii acestor rezerviști și ai celor care parcurg doar un program de instrucție inițială vor avea dreptul să încaseze compensații financiare de la stat, pe timpul cât acești angajați participă la instruire sau la misiuni pe timp de pace.
Astfel, pentru fiecare angajat chemat la instruire sau concentrare, o companie poate primi o compensație financiară standard și una suplimentară. Compensația financiară standard va acoperi cheltuielile cu înlocuirea temporară a rezervistului și, dacă durata concentrării este mai mare de 6 luni, cu recalificarea înlocuitorului.
Pentru o compensație financiară suplimentară, angajatorul va trebui să ateste că valoarea totală a costurilor suportate pentru rezervistul chemat a depășit cel puțin cu jumătate valoarea compensației financiare standard.
În caz de mobilizare, stare de asediu sau război, firmele nu vor primi bani.
Nici persoanele fizice cu profesii liberale care semnează contract de rezervist voluntar nu vor putea primi astfel de compensații.
Proiectul stabilește clar că, indiferent dacă rezervistul participă la instruire sau la misiuni în țară sau străinătate, contractul său de muncă la firmă poate fi doar suspendat, nu oprit. Angajatorul poate dispune încetarea contractului de muncă doar la dizolvarea firmei sau desființarea instituției publice.
Riscurile unui rezervist voluntar
Varianta suplimentării lunare a salariului în schimbul a doar două săptămâni de militărie pe an, fără calcularea perioadei ca lipsă de la serviciu, ar putea fi atrăgătoare pentru mulți, dar aceștia trebuie să țină cont și de riscurile la care se supune un rezervist voluntar.
Potrivit proiectului de lege, rezerviștii voluntari pot fi concentrați sau mobilizați pentru îndeplinirea unor misiuni în afara teritoriului național, iar, teoretic, astfel de misiuni pot dura mai multe luni.
Există și varianta mult mai puțin dorită a unei stări de necesitate sau a izbucnirii unui conflict militar, în care România să fie implicată, și atunci ideea unui câștig relativ facil în schimbul periclitării propriei vieți s-ar putea să nu mai pară atât de atrăgătoare multora.
