Populația școlară din sistemul național de educație, în creștere comparativ cu anul școlar precedent

Social   
Populația școlară din sistemul național de educație, în creștere comparativ cu anul școlar precedent

Populația școlară din sistemul național de educație a fost, în anul școlar/universitar 2021-2022, 3.495.800 elevi și studenți, în creștere cu 1.200 comparativ cu anul școlar/universitar precedent. Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2020-2021 a fost 476.600 elevi și studenți, în scădere cu 7,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Rata abandonului a înregistrat în anul școlar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învățământul liceal și profesional, 1,3% în învățământul primar, respectiv 1% în învățământul gimnazial. Raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenți la un cadru didactic. Femeile reprezintă peste 80% din personalul didactic preuniversitar, mai indică datele INS.

”Ȋn anul școlar/universitar 2021-2022, populația școlară din sistemul național de educație a fost 3.495.800 elevi și studenți, în creștere cu 1.200 comparativ cu anul școlar/universitar precedent. Populația școlară a crescut comparativ cu anul școlar/universitar precedent ȋn învățământul antepreșcolar și preșcolar (+3,3%), respectiv ȋn învățământul primar și gimnazial (+1,3%). Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2020-2021 a fost 476.600 elevi și studenți, în scădere cu 7,5% comparativ cu anul școlar/universitar precedent”, arată datele INS.

Urmărește-ne și pe Google News
Nicușor Dan explică de ce tramvaiele cumpărate de primărie sunt mai lungi decât peroanele CITEȘTE ȘI Nicușor Dan explică de ce tramvaiele cumpărate de primărie sunt mai lungi decât peroanele
Evenimente
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a

În anul școlar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învățământul liceal și cel antepreșcolar și preșcolar (17,1%, respectiv 15,4%), scrie News.ro

Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, 50,3% au fost elevii și studenții de sex feminin și 72,8% elevii și studenții care au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul primar și gimnazial, precum și învățământul antepreșcolar și preșcolar sunt nivelurile care au înregistrat creșteri ale populației școlare (+20.500 elevi, respectiv +17.000 copii).

În învățământul postliceal au fost înscriși 89,5 mii elevi, acest nivel educațional fiind cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,6%). Învățământul liceal (-22.800 elevi), învățământul superior (-6.500 studenți), precum și învățământul profesional (-4.700 elevi) au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi/studenți înscriși în anul școlar 2021-2022 față de cel anterior.

Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,5%) în unitățile școlare publice

Pe niveluri educaționale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscriși în unitățile din învățământul privat s-a regăsit în învățământul postliceal (49,5%).

Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (89%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2021-2022 au fost înscriși în învățământul superior 554.000 studenți, din care 55,5% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele din grupa afaceri, administrație și drept (24,6% din totalul studenților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (19,4% din totalul studenților).

Unitățile/instituțiile de învățământ care au funcționat în anul școlar/universitar 2021-2022 au aparținut, în principal, nivelurilor de educație primar și gimnazial (57%), liceal (20,8%), respectiv antepreșcolar și preșcolar (17,4%). În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2021-2022 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (598.400 persoane), respectiv București-Ilfov (532.700 persoane).

Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,7%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (câte 1,9% fiecare). În învățământul superior ponderea numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea București-Ilfov (33,1%).

În anul școlar/universitar 2021-2022, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 237.900 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi/studenți la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin era majoritară, atât la nivelul sistemului educațional preuniversitar (82,4%), cât și pe nivelurile de educație: antepreșcolar și preșcolar (99,7%), primar și gimnazial (81,5%), postliceal (79,1%), liceal (72,7%) și profesional (66,9%).

Absolvenții anului școlar/universitar 2020-2021 În anul școlar/universitar 2020-2021 au absolvit 476.600 elevi și studenți aparținând nivelurilor educaționale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale de cercetare avansată).

Preponderente au fost absolventele, în număr de 251,1 mii, reprezentând 52,7%. Din totalul absolvenților, 85,1% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural. La sfârșitul anului școlar 2020-2021 au absolvit învățământul gimnazial 143.000 elevi, cei mai mulți dintre aceștia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,4%). Ponderea băieților (52,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 4,6 puncte procentuale.

În mediul urban, absolvenții de gimnaziu au reprezentat 59,5% din totalul absolvenților din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenților din mediul rural (52,6%, respectiv 52,1%). În învățământul liceal, la sfârșitul anului școlar 2020-2021 au absolvit 144.200 elevi, mai puțin cu 2,6% comparativ cu anul școlar anterior.

Majoritatea absolvenților de liceu au urmat cursurile învățământului cu frecvență (87,3%).

Situația absolvenților din învățământul liceal a evidențiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (52,7% din totalul absolvenților), 38,7% pe cele din filiera tehnologică, iar 8,6% au urmat cursurile liceelor din filiera vocațională La examenul de bacalaureat s-au prezentat 134.800 absolvenți, din care 117.100 proveniți din promoția anului 2021 (86,9%). Au fost declarate reușite 97,1 mii persoane (72%), din care 91.100 persoane (77,8%) din promoția anului 2021.

Ȋn învățământul profesional au absolvit 24.700 elevi, din care 97,2% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public. Ȋn învățământul postliceal au absolvit 33.200 elevi, din care 58,8% au urmat cursurile unităților de învățământ aparținând sectorului public. În învățământul superior, numărul absolvenților cu diplomă a fost 131.500 studenți. Studentele au reprezentat 59,3% din numărul totalul al absolvenților cu diplomă. Absolvenții cu diplomă ai învățământului superior au provenit cu preponderență din facultățile cu profil afaceri, administrație și drept (26,9%), inginerie, prelucrare și construcții (17,7%), respectiv sănătate și asistență socială (11,2%).

Rata abandonului a înregistrat în anul școlar 2020/2021 următoarele valori: 1,7% în învățământul liceal și profesional, 1,3% în învățământul primar, respectiv 1% în învățământul gimnazial.

În anul 2019, resursele financiare necesare procesului de învățământ, alocate pentru funcționarea unităților/instituțiilor de învățământ cuprinse în sistemul național de educație au fost asigurate în cea mai mare măsură (96,7%) din fonduri publice (de la bugetul de stat și din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităților/instituțiilor de învățământ, dar și din veniturile gospodăriilor. Pe tipuri de cheltuieli ale instituțiilor publice și private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educație a fost deținută de cheltuielile curente (93,7%), diferența fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,3%).

viewscnt
Afla mai multe despre
elevi
an scolar