Pentru prima dată în istorie, imigranții veniți la muncă în România sunt principala cauză a creșterii populației României, atrage atenția Institutul Național de Statistică.
Numărul imigranților a fost mai mare decât al românilor care au părăsit țara cu circa 85.000 de persoane, scrie Hotnews.ro.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În cursul anului 2022, bărbații sunt majoritari în rândul emigranților (50,2%). Și în rândul imigranților, bărbații au fost majoritari (53,3%).
La 1 ianuarie 2023 populația rezidentă a fost de 19,05 milioane, în creștere cu 9.107 persoane față de 1 ianuarie 2022.
Vârsta la care se emigrează cel mai mult în România (la nivelul anului 2022) este de 30-34 de ani, urmată de grupele 20-24 de ani și 25-29 de ani.
La 1 ianuarie 2023, populația rezidentă din mediul urban a fost de circa 10 milioane, în scădere cu 0,3% față 1 ianuarie 2022. Populația feminină la 1 ianuarie 2023 a fost de 9,8 milioane persoane, în scădere cu 0,01% față de aceeași dată a anului precedent.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2022 remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste) cu 0,3 puncte procentuale (de la 19,4% în 2022 la 19,7% la 1 ianuarie 2023). Ponderea populației de 0-14 ani în total populație a stagnat la 16,2%. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,0 (la 1 ianuarie 2022) la 122,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2023).
CITEȘTE ȘI Alexandru Rafila, la Medika TV: Noi avem în momentul de față, 34 de paturi de Mari Arși. Alte 20 de paturi vor fi disponibile în circa doi aniRaportul de dependență demografică a crescut de la 55,5 (la 1 ianuarie 2022) la 56,1 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2023).
Pentru Statistică, emigranții sunt persoanele care emigrează în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni;
Imigranții sunt cei care vin în România pentru o perioadă de cel puțin un an. Pe perioada conflictului din Ucraina, având la bază precizările suplimentare elaborate de Eurostat, în măsurarea fenomenului imigrației se ține cont și de cetățenii ucrainieni care au obținut o formă de protecție internațională temporară.
Astfel, în numărul imigranților sunt incluși :
- cetățenii străini sau fără cetățenie care au avut reședința obișnuită în altă țară și și-au stabilit reședința obișnuită în România pentru cel puțin 12 luni;
- cetățenii români care au avut reședința obișnuită în străinătate pentru cel puțin 12 luni și au revenit în țară pentru cel puțin 12 luni.
- numărul persoanelor cu cetățenie ucrainiană care beneficiază de protecție temporară la 1 ianuarie anul t, conform Ghidului publicat de Eurostat