Un bărbat de 48 de ani din Buzău a sesizat Poliția că a fost sunat de o persoană necunoscută, care l-a speriat că banii îi sunt în pericol și ar trebui plasați într-un cont securizat. Pentru a realiza tranzacția, cei doi au convenit să se întâlnească într-un loc public din oraș. După ce victima a predat un colet în care se presupunea că sunt banii din conturile personale, au intervenit polițiștii.
Aceștia au constatat că cel care s-a prezentat să ridice coletul este un bărbat din Republica Moldova. Acesta este acuzat de complicitate la înșelăciune, scrie News.ro.
Poliția județeană Buzău anunță, joi, că a fost sesizată de către un bărbat care a relatat că a fost contactat telefonic de către o persoană necunoscută, care a susținut că este angajat al unei instituții și l-ar fi informat despre faptul că este victima unei fraude și există pericolul de a-și pierde banii din conturi dacă nu urmează, etapizat, procedura recomandată de către acesta.
"Pe timpul contactelor telefonice video, persoana ar fi utilizat inclusiv instrumente din sfera inteligenței artificiale, pentru a consolida credibilitatea contextului generat. În urma sesizării, polițiștii au demarat de îndată activități specifice în vederea identificării și depistării persoanelor implicate", au precizat polițiștii.
Bărbatul s-a deplasat la locația stabilită de către interlocutorul său, într-un spațiu public din municipiul Buzău, sub pretextul predării banilor, care ar fi urmat să fie depuși într-un presupus cont securizat.
"La momentul întâlnirii dintre cele două persoane, imediat după predarea coletului în care bărbatul de 48 de ani ar fi disimulat că ar fi plasat banii din conturile personale, persoana care s-ar fi prezentat pentru preluarea banilor a fost interceptată și imobilizată de către polițiști, stabilindu-se că este vorba de un cetățean străin, în vârstă de 37 de ani", a mai transmis Poliția.
Bărbatul este cetățean moldovean și a fost inițial reținut pentru 24 de ore, ulterior fiind arestat pentru complicitate la înșelăciune prin metoda "securizarea sumelor de bani de către autorități".
Fraudele bancare iau amploare în România.
Românii sunt tot mai expuși fraudelor bancare, în condițiile în care raportările de fraude și tentative de fraudă au crescut cu 91% în 2025, iar incidentele de compromitere a conturilor s-au multiplicat de peste patru ori.
În acest context, o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) vine în sprijinul victimelor. Potrivit societății de avocatură Buju Stanciu & Asociații (BSA), băncile sunt obligate să restituie imediat banii pierduți de clienți în tranzacții neautorizate, chiar dacă îi acuză pe aceștia de neglijență gravă.
Decizia este cu atât mai importantă pentru români, cu cât, în 2026, peste 170 de cereri privind fraudele bancare adresate CSALB au fost respinse sau clasate de bănci.
Pentru România, unde fraudele bancare cresc îngrijorător de la un an la altul, iar victimele se lovesc aproape mereu de un refuz, hotărârea este obligatorie pentru instanțele naționale și schimbă punctul de plecare al oricărei discuții cu banca.
„Ani la rând, victimele fraudelor bancare au auzit același răspuns: v-ați dat singur datele, ați fost neatent, nu putem face nimic. Curtea de Justiție a pus lucrurile în ordinea firească. Banca restituie mai întâi banii, iar dacă vrea să acuze clientul, trebuie să dovedească ce susține”, a declarat avocatul Victor Buju, Partner la Buju Stanciu & Asociații.
Ce trebuie să facă victimele imediat: cinci pași esențiali
Avocații Buju, Stanciu și Asociații recomandă câțiva pași simpli, care pot decide soarta unei cereri de rambursare:
- Anunțați banca imediat și contestați în scris operațiunile. Legea cere notificarea fără întârziere și în cel mult 13 luni de la debitare.
- Depuneți plângere penală și păstrați dovada înregistrării ei.
- Nu ștergeți nimic de pe telefon: mesajele, istoricul apelurilor și aplicațiile instalate la cererea escrocilor sunt probe.
- Cereți băncii datele tehnice ale operațiunilor: de pe ce dispozitive s-a intrat în cont, cum au fost autentificate plățile, ce mesaje vi s-au trimis.
- Invocați hotărârea C-70/25 dacă banca refuză rambursarea pe motiv de neglijență și sesizați Banca Națională a României, care supraveghează respectarea Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată.
Caz concret și hotărârea pe scurt
O clientă a unei bănci din Polonia, 3.000 de zloți pierduți printr-un link fals și o bancă ce i-a răspuns că e vina ei au schimbat regulile pentru 450 de milioane de europeni. Pe 15 octombrie 2026, în cauza C-70/25 (Tukowiecka), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că banca trebuie să restituie imediat banii pierduți într-o operațiune neautorizată, chiar dacă își acuză clientul de neglijență gravă.
Clienta vindea un obiect pe o platformă online. Un pretins cumpărător i-a trimis un link care a dus-o pe o pagină ce imita site-ul băncii. Acolo și-a introdus datele de autentificare, iar escrocul a transferat aproximativ 705 EUR, confirmând plata cu codul SMS obținut tot de la ea, prin înșelăciune. A doua zi, clienta a anunțat banca și poliția. Banca a refuzat rambursarea: clienta își dăduse singură datele, deci era considerată grav neglijentă.
Curtea de Justiție a respins acest raționament și a stabilit trei reguli clare:
- Rambursarea vine prima. Într-o operațiune neautorizată, banca trebuie să restituie suma imediat, cel târziu până la sfârșitul zilei lucrătoare următoare notificării.
- Neglijența nu este o scuză pentru refuz. Singura excepție admisă este suspiciunea rezonabilă că un client însuși a comis o fraudă, comunicată în scris autorității naționale competente.
- Banca dovedește, nu clientul. După rambursare, banca poate cere banii înapoi doar dacă probează ea însăși neglijența gravă sau intenția clientului.
Curtea a mers mai departe și a explicat raționamentul: dacă băncile pot refuza din start, invocând culpa clientului, victimele ar fi obligate să le dea în judecată și să suporte costurile unui proces pentru a-și recupera proprii bani. Un detaliu din dosar spune totul despre realitatea din teren: instanța poloneză care a sesizat Curtea a constatat că băncile nu îi acționau niciodată în judecată pe clienți pentru neglijență gravă, în timp ce clienții introduceau numeroase procese pentru refuzul rambursărilor. Astfel, excepția devenise regula.
Hotărârea continuă o linie de jurisprudență deja conturată. În cauza Eurobank Bulgaria (C-409/22, iulie 2024), Curtea stabilise că simpla folosire a datelor de securitate ale clientului nu dovedește că acesta a consimțit la plată.
Discuția nu mai pornește de la vina victimei
Pentru avocații Buju Stanciu & Asociații, care asistă victime ale fraudelor bancare în relația cu băncile și cu autoritățile, hotărârea pune capăt unui răspuns-tip pe care clienții îl primeau aproape automat.
Avocatul Victor Buju avertizează că dimensiunea reală a fenomenului este mult mai mare decât cea oficială: „Ce vedem în statistici este doar vârful aisbergului. Cifrele numără sesizările, nu rușinea. Foarte mulți păgubiți sunt oameni în vârstă, care își pierd în câteva zile sau ore economiile de o viață și nu mai depun nici măcar o plângere, pentru că li s-a spus că e vina lor. Această hotărâre le dă un motiv să nu mai renunțe.”
Vlad Mureșan, avocat senior al Buju Stanciu & Asociații, mută discuția pe terenul responsabilității tehnice a băncilor: „Băncile au investit enorm în autentificarea strictă, iar sistemele lor sunt, în general, solide. Dar escrocii nu mai sparg sistemele, ci manipulează oameni. Când economiile de ani de zile ale unui client pleacă în câteva ore către un cont nou din străinătate, fără un singur apel de verificare, întrebarea legitimă nu mai este doar ce a greșit clientul, ci și ce a văzut și ce a făcut banca.”
Totodată, Vlad Mureșan atrage atenția că hotărârea trebuie folosită cu rigoare: „Nu este un cec în alb. Hotărârea privește operațiunile pe care clientul nu le-a autorizat, iar fiecare caz se construiește pe probe tehnice: cine a dat comanda, de pe ce dispozitiv, cu ce autentificare. Diferența este că, de acum, discuția pornește de la obligația băncii, nu de la vina victimei.”
Un flagel mai mare decât arată statisticile: în România, fenomenul aproape s-a dublat într-un singur an
În Europa, criminalitatea din stradă s-a mutat în mediul digital; frauda costă miliarde, iar nota de plată ajunge la clienți. Potrivit raportului comun al Autorității Bancare Europene și al Băncii Centrale Europene, frauda în plăți a ajuns în 2024 la 4,2 miliarde EUR, de la 3,5 miliarde EUR cu un an înainte. Doar transferurile bancare frauduloase au produs pierderi de 2,2 miliarde EUR, iar circa 85% din această sumă a fost suportată de clienți, în principal din escrocherii în care aceștia au fost manipulați să inițieze ei înșiși plata.
În România, fenomenul aproape s-a dublat într-un singur an. Raportul anual al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) arată că raportările de fraude și tentative de fraudă au crescut cu 91% în 2025, de la 2.061 la 3.937. Incidentele de compromitere a conturilor au crescut de peste patru ori, de la 248 la 1.125, iar phishingul a urcat cu peste 70%, la 4.975 de incidente. În prima jumătate a lui 2026, fraudele prin telefon au ajuns, pentru prima dată, pe primul loc în raportările către DNSC, cu 42% din total.
Dosarele penale se adună mai repede decât pot fi soluționate. Poliția Română a înregistrat circa 15.000 de dosare noi de criminalitate informatică doar în primul semestru din 2026, iar stocul de dosare în lucru a urcat de la 67.000 la aproximativ 72.000 în șase luni.
Victimele se lovesc, de regulă, de un refuz. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit în 2026 peste 170 de cereri privind fraude bancare, iar băncile le-au clasat sau respins pe toate, invocând ancheta penală în curs și faptul că escrocii au intrat în conturi cu „concursul” titularilor. În 2025, băncile acceptaseră concilierea în doar opt cazuri de fraudă.
Cele mai expuse sunt persoanele în vârstă. Un studiu prezentat în iulie 2026 arată că peste șase din zece români trecuți de 50 de ani s-au confruntat cu cel puțin un tip de fraudă cibernetică. Iar cifrele oficiale surprind doar o parte din realitate: la nivel internațional, doar 28% dintre victimele fraudelor online raportează fapta autorităților și doar 4% își recuperează banii, potrivit Global Anti-Scam Alliance.
Cele mai frecvente tipuri de fraudă
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.





















