Acesta arată că economisirea rămâne un comportament prezent în gospodăriile din România, dar capacitatea de a construi o plasă de siguranță financiară diferă semnificativ în funcție de venit, educație, vârstă și regiune, potrivit unui comunicat al KRUK.
Transformarea intenției de a gestiona mai bine banii în acțiuni concrete, precum înțelegerea veniturilor și cheltuielilor, planificarea bugetului și construirea unei rezerve, rămâne una dintre provocările evidențiate de cercetare.
„Echilibrul financiar începe cu un prim pas: înțelegerea propriilor resurse, asumarea deciziilor și capacitatea de a planifica pentru viitor. Educația financiară joacă un rol esențial în acest proces, pentru că le oferă oamenilor reperele necesare pentru a-și gestiona veniturile, cheltuielile și obligațiile financiare. (...)
Atunci când oamenii înțeleg ce opțiuni au la dispoziție și pot identifica soluții adaptate situației lor, își recapătă controlul asupra propriilor finanțe și pot construi, pas cu pas, premisele independenței financiare”, a declarat Cosmina Marinescu, CEO KRUK România.
În rândul celor care economisesc, suma mediană pusă deoparte lunar este de aproximativ 1.000 de lei, în timp ce media a crescut de la aproximativ 1.900 lei în 2025 la 2.200 lei în 2026. Diferența dintre cele două valori arată că, deși există gospodării care reușesc să economisească sume mai mari, pentru o parte importantă a celor care pun bani deoparte economiile lunare rămân în jurul pragului de 1.000 de lei.
În același timp, 31,1% au economii care le-ar acoperi cheltuielile pentru cel puțin șase luni.
Studiul arată și o nevoie de orientare practică: 70,3% dintre români consideră că au nevoie să își îmbunătățească educația financiară, chiar dacă 72% își evaluează propriile cunoștințe în domeniu ca fiind ridicate.
Ponderea celor care economisesc într-o lună obișnuită rămâne constantă, în jurul valorii de 58%.
Diferențele dintre categoriile de populație sunt însă semnificative. Aproape trei sferturi dintre persoanele cu studii superioare (73,1%) spun că economisesc lunar, iar în București-Ilfov procentul ajunge la 68,6%. Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani economisesc într-o proporție de 68,1%, în timp ce în mediul urban ponderea este de 61%.
De asemenea, tinerii între 18 și 35 de ani economisesc mai des decât persoanele de 46-55 de ani.
Numerarul rămâne principala formă de economisire, fiind menționat de 64,4% dintre cei care pun bani deoparte.
Indicele Sustenabilității Financiare (ISF) a coborât la 50 de puncte în 2026, de la 52 în 2025 și 56 în 2024. Ponderea persoanelor aflate într-o situație financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporția celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%.
Deși 57,9% dintre respondenți declară că în gospodăria lor se economisește într-o lună obișnuită, 73,1% spun că nu ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare. Doar 26,9% consideră că ar avea resursele necesare pentru un asemenea eveniment.
Diferențele sunt vizibile și în funcție de vârstă. Doar 20,5% dintre persoanele cu vârste între 56 și 65 de ani ar putea acoperi o cheltuială echivalentă cu șase salarii, comparativ cu 26,9% la nivelul întregului eșantion.
Lipsa resurselor financiare este principalul motiv pentru care o parte dintre români nu economisesc: 83% dintre cei care nu pun bani deoparte indică acest motiv. Instabilitatea economică este menționată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile de 78,1%.
12% dintre respondenți declară că au cel puțin o plată restantă.
Valoarea medie a restanțelor a rămas constantă în 2026 față de 2025, respectiv sub 4.200 de lei. Cele mai mari valori medii ale restanțelor sunt înregistrate în cazul creditelor bancare și IFN, unde suma ajunge la aproximativ 5.800 de lei, urmate de împrumuturile de la cunoștințe, cu aproape 5.700 de lei. Restanțele la facturi și servicii au o valoare medie de aproximativ 2.000 lei.
Deși 72% dintre respondenți își evaluează nivelul de cunoștințe financiare ca fiind ridicat, 70,3% consideră că au nevoie să își îmbunătățească educația financiară. Totodată, 31,2% declară că nu își planifică niciodată bugetul personal sau familial.
Utilitățile și serviciile de bază (91,3%) și alimentele (85,5%) rămân principalele priorități de cheltuieli pentru români. Sănătatea urcă de pe locul al patrulea pe locul al treilea, fiind menționată de 75,4% dintre respondenți. Serviciile precum abonamentele, transportul, educația și timpul liber ajung pe locul al patrulea, cu 73,7%. Plata datoriilor și a restanțelor coboară de pe locul al treilea pe locul al cincilea, fiind menționată de 71,6% dintre respondenți. Plata creditelor ajunge pe locul al șaselea, cu 63,9%.
90,8% dintre români consideră că fiecare persoană are obligația morală de a-și plăti datoriile la timp. Pentru 35,9% dintre persoanele cu restanțe, principalul motiv pentru care vor să își achite datoriile este că acest lucru este cinstit și moral, în timp ce 26% spun că urmăresc să își recapete liniștea și să reducă stresul.
Studiul Barometrul Datoriilor 2026 a fost realizat de Kantar România pentru KRUK România, pe un eșantion național reprezentativ de 1.002 respondenți, bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Cercetarea a fost realizată prin metoda CATI (interviuri telefonice), în perioada august–septembrie 2026. Rezultatele sunt comparate cu cele ale studiului din 2025, realizat pe un eșantion de 1.001 respondenți.























