România se numără printre țările afectate, iar cea mai recentă raportare a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că infecțiile au fost înregistrate în mai multe județe și în municipiul București.
Autoritățile europene de sănătate publică monitorizează răspândirea virusului West Nile în sezonul estival din 2026, în contextul creșterii numărului de regiuni care raportează infecții.
Virusul West Nile este transmis în principal prin înțepătura țânțarilor infectați. Infecția poate provoca simptome asemănătoare gripei, însă formele severe pot determina complicații neurologice, inclusiv meningită și, în unele cazuri, comă.
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) recomandă consolidarea supravegherii și a măsurilor de control al țânțarilor în Europa
Datele raportate pentru 2026 arată că infecții cu virusul West Nile au fost înregistrate în 12 țări europene: Albania, Austria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Kosovo, Țările de Jos, Macedonia de Nord, România, Serbia și Spania.
În total, cazurile au fost raportate în 99 de regiuni. Italia și Grecia au înregistrat cele mai multe infecții, cu 311 și, respectiv, 157 de cazuri.
În 21 dintre aceste regiuni a fost raportat pentru prima dată un caz de infecție cu virusul West Nile.
Situația indică o extindere geografică față de aceeași perioadă a anului trecut. În intervalul corespunzător din 2025, cazurile fuseseră raportate în 67 de regiuni din nouă țări europene.
ECDC atrage atenția că răspândirea infecțiilor cu virusul West Nile are loc în paralel cu extinderea în Europa a unor specii invazive de țânțari.
Centrul european consideră că această situație impune consolidarea capacității de supraveghere și control.
Céline Gossner, expert ECDC în bolile transmise prin alimente și apă, bolile transmise prin vectori și zoonoze, subliniază necesitatea unei abordări coordonate la nivel european. Aceasta ar trebui să includă supravegherea populațiilor de țânțari, implicarea comunităților și aplicarea unor măsuri specifice de control, însoțite de evaluarea impactului asupra mediului.
În Europa, majoritatea infecțiilor cu virusul West Nile sunt înregistrate din vară până în toamnă, iar transmiterea atinge de obicei nivelurile cele mai ridicate în august și la începutul lunii septembrie.
ECDC estimează că în actualul sezon pot apărea noi cazuri.
Pentru infecția cu virusul West Nile nu există un tratament specific, îngrijirea pacienților fiind una de susținere.
În același timp, ECDC urmărește extinderea țânțarilor din genul Aedes, care pot transmite alte infecții virale, precum dengue și chikungunya. Răspândirea acestor vectori, împreună cu extinderea zonelor în care este transmis virusul West Nile, determină autoritățile europene să insiste asupra supravegherii și intervențiilor coordonate împotriva țânțarilor.
Ce arată datele pentru România
La nivel european, datele ECDC plasează România printre țările cu cea mai extinsă distribuție geografică a infecțiilor raportate, cu 14 zone în care au fost înregistrate cazuri dobândite local. România ocupă astfel locul al treilea dintre cele 12 țări după numărul de zone afectate, după Italia și Grecia.
Cele mai recente date furnizate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că, în perioada 3 iunie – 20 august 2026, în România au fost înregistrate 34 de cazuri de infecție cu virusul West Nile. Dintre acestea, 26 au fost confirmate, iar opt au fost clasificate drept cazuri probabile.
Au fost înregistrate și două decese, ambele la persoane vârstnice cu comorbidități.
Cele mai multe cazuri au fost raportate în București, urmat de județele Călărași și Giurgiu. În funcție de locul probabil al expunerii, cazurile au fost înregistrate în București și în 14 județe: Argeș, Bihor, Botoșani, Călărași, Cluj, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași, Ilfov, Mureș, Satu Mare, Suceava și Vaslui. Pentru cazul atribuit județului Harghita, INSP precizează că expunerea a avut loc în altă țară.
În ceea ce privește distribuția pe vârste, grupele 50-59 de ani și 70-79 de ani au înregistrat câte șapte cazuri. Alte șase cazuri au fost raportate la persoane de 80 de ani și peste. În grupele de vârstă 40-49 de ani și 60-69 de ani au fost înregistrate câte patru cazuri.
Infecții au fost raportate și la persoane mai tinere: trei cazuri la grupa de vârstă 20-29 de ani, două la 30-39 de ani și un caz la 15-19 ani.
Dintre cele 34 de cazuri, 22 au fost înregistrate la persoane din mediul urban și 12 la persoane din mediul rural. Distribuția pe sexe a fost aproape egală: 16 femei și 18 bărbați.
INSP recomandă populației să reducă expunerea la țânțari prin purtarea hainelor care acoperă brațele și picioarele, utilizarea substanțelor repelente și montarea plaselor de protecție la ferestre. Printre măsurile indicate se numără și eliminarea recipientelor cu apă stătută și a altor locuri din jurul gospodăriilor în care se pot dezvolta țânțarii.
