Rezultatele 1 - 25 din 28 pentru "angajati stat"

Cele aproximativ 200 de companii din subordinea Guvernului au distribuit pentru anul trecut angajatilor 195,4 milioane de lei ca participare la profit, conform datelor analizate de Profit.ro. Cele mai mari sume au fost acordate de companiile din sectorul energetic, unde și rezultatele sunt semnificative, dar și de societăți precum Romsilva sau Registrul Auto Român (RAR). Cheltuiala salarială pe angajat a fost la aceste companii în medie de aproape 8.200 de lei pe lună anul trecut.

Numărul posturilor ocupate din administrația publică a crescut și în luna iunie, pentru a patra lună la rând, deși ritmul a fost unul mai lent comparativ cu luna anterioară, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, în iunie, numărul de posturi ocupate a urcat cu 490, la 1.284.199, după ce în luna mai creșterea a fost una considerabilă, de 4.395 de posturi. Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricții la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi.

Guvernul a anunțat că intenționează să reducă numărul de posturi vacante din administrația publică prin desființarea celor peste 200.000 de posturi neocupate. La nivelul lunii aprilie, potrivit datelor Profit.ro, erau neocupate 204.468 de posturi, față de 1.279.314 ocupate. Aceste posturi, așa cum este practica în Ministerul Finanțelor, au fost prinse doar în cazuri excepționale la construcția bugetului pe 2023, astfel că eliminarea lor de pe hârtie nu ar aduce economii directe la buget. Un alt obiectiv al desființării acestor posturi ar fi, pe cale de consecință, eliminarea unor posturi de șefi, deci economii la buget, caz în care sunt vizați însă șefii mici, de birou sau de serviciu, foarte mulți delegați pe posturi și cu salariu mai mare, de șef, doar 6 luni din 12.

Deficitele mari de personal pot duce la probleme în funcționarea unor instituții, însă lipsa mare de oameni în domenii esențiale arată și o problemă de prioritizare a resurselor.

omânia este un stat cu cheltuieli destul de mari, dar cu venituri reduse la buget, din cauza ineficienței aparatului fiscal, care abia acum se află în proces de modernizare, dar și din cauza numărului foarte mare de scutiri de taxe și regimuri fiscale speciale acordate de politicieni unor categorii de venituri.

Din cei peste 1,2 milioane de salariați ai statului, 743.974 (61,5%) sunt femei, iar 465.529 bărbați (38,5%), potrivit datelor furnizate Profit.ro de către Inspecția Muncii (IM) în baza înregistrărilor din sistemul informatic al instituției. Locurile de muncă de la stat sunt considerate, în multe cazuri, a fi mai avantajoase pentru angajat decât cele din privat, întrucât salariile sunt, în medie, mai mari, posturile sunt sigure, iar drepturile angajaților, cum ar fi programul sau atribuțiile, sunt respectate într-o măsură mai mare. În ceea ce privește funcțiile de decizie, datele autorităților arată că în administrația centrală ocupă astfel de posturi 325 (53,9%) femei și 278 (46,1%) bărbați. Ministerele cu cele mai multe femei în posturi de decizie sunt Sănătate (81,3%), Muncă (75%) și Finanțe (69,8%), iar cele cu cei mai mulți bărbați Apărare (68,2%), MAI (68,2%) și Energie (63,6%).

Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România era, în august 2022, de 1.254.395, cu 13.576 mai puține comparativ cu luna precedentă

Cheltuielile de personal ale statului ar urma să crească anul acesta cu circa 6 miliarde de lei, la 118 miliarde lei, potrivit datelor recentei rectificări bugetare. În pofida unei creșteri de 5,5% a sumei alocate, ca pondere în PIB, 2022 este al doilea an de scădere după creșterile accelerate din 2017-2019, când cheltuielile statului cu salariile din sectorul public urcau și cu peste 20% pe an. Impact asupra cheltuielilor cu salariile sectorului bugetar au și creșterea numărului de posturi ocupate, la cel mai ridicat nivel din peste un deceniu.

Numărul posturilor ocupate în instituții și autorități publice a rămas relativ neschimbat în iunie, a doua lună de stagnare după ce și în mai totalul angajaților statului a variat nesemnificativ. Astfel, în iunie totalul posturilor ocupate a crescut cu doar cinci, la 1.269.712, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Raportat la decembrie 2016, numărul angajaților statului este cu peste 79.000 mai ridicat și cu peste 3.000 peste nivelul din decembrie 2010.

Numărul posturilor ocupate a crescut în luna mai cu numai 45, cel mai redus avans lunar din mandatul actualului guvern, care ajunge astfel la un plus de 10.897 posturi ocupate în plus față de momentul preluării mandatului. Dacă pentru primele cinci luni guvernul Ciucă avea o medie lunară de 2.170 de posturi în plus, evoluția din luna mai a coborât media lunară pentru primele șase luni (decembrie-mai) la 1.816, nivel la care rămâne cel mai ridicat cel puțin din 2016. Guvernul a anunțat suspendarea angajărilor la stat în perioada iulie-decembrie, deși sunt permise excepții.

Cele mai recente date disponibile sunt cele pentru luna aprilie, publicate de către Ministerul Finanțelor. Finanțele prezintă doar fișierul cu cea mai recentă lună, în cazul de față aprilie, însă Profit.ro dispune de toate datele.

Numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a crescut cu 2.251 în luna martie, față de februarie, și se situează acum peste nivelul de la finalul anului 2010. Depășirea nivelului de la finele anului 2010, an în care România a recurs în cadrul unui acord cu FMI la tăierea salariilor bugetarilor cu 25% pentru a stabiliza finanțele țării, era doar o chestiune de timp, după ce la finele anului 2021 numărul de posturi ocupate din administrație era cu numai 4.200 mai mic raportat la decembrie 2010, iar ritmul în care crește personalul de la stat este unul accelerat, după cum a scris recent Profit.ro. Creșterea de 2,251 de posturi ocupate în martie este în linie cu media lunară de până acum a guvernului Ciucă, de 2.304/lună în primele trei luni de mandat, cel mai alert ritm de majorare a numărului de bugetari din ultimii cinci ani.

Autoritățile nu par preocupate serios de digitalizare și debirocratizare, iar unde aceasta se întâmplă, duce mai rar la diminuarea numărului de posturi ocupate și, eventual, la realocarea eficientă a resurselor umane către domenii cu deficit.

Din 2015, numărul de posturi ocupate în sectorul public s-a înscris pe o pantă ascendentă. În urma măsurilor de echilibrare a bugetului statului luate în baza acordurilor succesive cu FMI, numărul bugetarilor a scăzut timp de mai mulți ani, dar ulterior renunțării la supravegherea Fondului, a început să crească din nou.

Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice a trecut în luna februarie peste 1,253 milioane (1.253.454), după ce în primele două luni ale acestui an, primele din mandatul noului guvern, statul, autorități centrale și locale, a adăugat aproape 3.830 de angajați, potrivit calculelor Profit.ro. Numărul de 3.830 reprezintă creșterea aparatului public și nu evoluția angajărilor, probabil semnificativ mai numeroase pentru a acoperi și ieșirile, cum ar fi cele prin pensionare sau plecare voluntară.

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că a cerut să fie verificată informația privind creșterea numărului de angajați din sectorul public. Profit.ro a scris luni că numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie a ajuns la 1,25 milioane, după ce doar în ultima lună din 2020 statul a mai adăugat 4.000 de angajați în sectorul public. Astfel, în perioada dintre sfârșitul lunii octombrie 2019 și finele anului 2020, în care PNL a guvernat singur, dar nedeținând majoritate în Parlament, numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 14.000. Pe toată durata mandatului guvernului PNL, actualul premier a fost Ministru al Finanțelor, instituție care publică lunar datele respective.

Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie a ajuns la 1,25 milioane (1.249.624), după ce doar în ultima lună din 2020 statul a mai adăugat 4.000 de angajați în sectorul public, relevă datele analizate de Profit.ro. În perioada dintre sfârșitul lunii octombrie 2019 și finele anului 2020, în care PNL a guvernat singur, dar nedeținând majoritate în Parlament, numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 14.000. Media lunară a guvernării PNL a fost de 988 bugetari în plus pe lună, față de 1.336 pe lună în mandatul PSD (ianuarie 2017-octombrie 2019).

Numărul posturilor ocupate în administrația publică a scăzut ușor, cu aproape 600. Astfel, în luna mai, aparatul de stat număra 1.247490 posturi ocupate, față de 1.248.057 în luna martie. Totalul este acum cu 11.700 mai ridicat comparativ cu luna octombrie din 2019, înainte ca PNL să preia guvernarea, relevă ultimele date disponibile, analizate de Profit.ro.

Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut și în luna martie, astfel că totalul de la schimbarea guvernului PSD cu un executiv PNL, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, a ajuns la un plus de 12.268 de posturi. Totalul angajărilor este mai ridicat decât reflectă numărul de posturi ocupate, indicator raportat de Ministerul Finanțelor, întrucât acesta nu evidențiază impactul posturilor eliberate prin pensionări, demisii sau demiteri, fiind cunoscut că la schimbările de guverne sunt înlocuite de foarte multe ori conducerile instituțiilor publice chiar și la eșaloane inferioare.

Numărul de angajați ai statului a crescut în luna februarie, comparativ cu ianuarie, cu peste 5.000, însă creșterea a fost determinată în mare măsură de numărul mai mare de posturi ocupate în sistemul public de sănătate, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, consultate de Profit.ro. Astfel, numărul de posturi ocupate la unitățile sanitare finanțate din FNUASS, cele controlate de administrația centrală, a urcat în februarie cu circa 4.400, la 70.901, în timp ce în unitățile sanitare din rețeaua autorităților locale a consemnat un plus de aproximativ 1.000 de posturi și a ajuns la 135.288. Chiar dacă nu au neapărat legătură cu epidemia de coronavirus, angajările au întărit cel mai probabil sistemul sanitar de stat, mai ales cel al administrației centrale, cu foarte puțin timp înainte ca epidemia de coronavirus sa cuprindă și România. Primul pacient a fost confirmat cu coronavirus pe 26 februarie.

Angajații statului vor fi trimiși în șomaj tehnic în baza unui plan de gestiune a resurselor umane, care va ține cont de criterii precum calificativul obținut de angajat la evaluarea anuală, dar și de gradul de încărcare a activității fiecărei direcții generale, direcții, serviciu și birou, prevede un draft de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro și care vizează modificarea Codului Administrativ și a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Șefii instituțiilor staului vor avea, însă, și posibilitatea de a reduce programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână. Salariul va fi diminuat la 75% pe perioada suspendării sau pe perioada reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, prevede documentul obținut de Profit.ro.

Numărul angajaților din sistemul de stat a crescut cu aproape 5.300 în primele trei luni de la schimbarea guvernării PSD cu un Executiv susținut de PNL. Media lunară, de 1.761 de posturi în plus la stat, a fost chiar superioară celei din perioada guvernării PSD, când, în doi ani și 10 luni, numărul de posturi ocupate la stat a urcat cu 45.423, o medie lunară de 1.336 de angajați în plus. Îngrijorător este, însă, faptul că, în acest timp, numărul de angajați din sistemul sanitar controlat de administrația centrală a scăzut cu 1.059, conform datelor analizate de Profit.ro.

Numărul angajaților din sectorul public a crescut cu peste 45.000, 3,8%, în intervalul decembrie 2016 - octombrie 2019, perioada de doi ani și 10 luni în care guvernarea a aparținut PSD, arată date ale Ministerului Finanțelor analizate de Profit.ro. O mare parte a acestei creșteri a aparatului de stat vine însă de la administrațiile locale, unde aparatul executiv al acestora, nu sănătate sau învățământ, a crescut cu circa 30.000 de persoane. Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, instalat de la începutul lunii noiembrie, a promis diminuarea și eficientizarea aparatului de stat, dar în contextul în care multe dintre angajările noi au fost la primării, iar în aparatul central cam trei sferturi dintre posturile care apar în rapoartele Finanțelor sunt la sănătate, armată, Poliție și învățământ, domenii care au chiar deficite de personal, o diminuare semnificativă a numărului de angajați ai statului pare puțin probabilă.

Vorbim de Europa cu două viteze, dar România pare să aibă chiar două sau trei turații diferite în interiorul țării. Sunt județe unde mai puțin de 15% din totalul populației lucrează pe un salariu. E vorba despre județele sărace, unde unul din trei angajați lucrează la stat. Iar creșterea salariilor bugetarilor cu mult peste media din economia productivă a generat alte discrepanțe.