România pierde după 5 ani poziția de lider în UE în funcție de cât dă statul pe salariile angajaților din sectorul public. Ajustarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor - cea mai mare din UE

România a coborât, după cinci ani în care a fost lider, pe poziția a doua în UE în funcție de cât cheltuiește statul, din ceea ce colectează la buget, pentru plata salariilor angajaților din sectorul public, arată calculele Profit.ro. Statele UE, cu câteva excepții, și-au consolidat anul trecut finanțele publice la acest capitol, în contextul în care inflația accelerată a majorat veniturile statelor mai rapid decât au fost crescute salariile angajaților bugetari. România, cu cea mai gravă situație din UE timp de mai mulți ani, a consemnat cea mai amplă corecție din UE, astfel că, la fiecare 100 de lei colectați la bugetul statului anul trecut, pentru salarii s-au dus 29,5 lei, față de 33,8 lei în 2021.

De ce este important: Cheltuielile cu salariile sunt mari privite ca pondere în venituri, dar ușor sub media UE ca pondere în PIB, 9,9% în România față de 11,1% în UE. România este un stat cu cheltuieli destul de mari, dar cu venituri reduse la buget, din cauza ineficienței aparatului fiscal, care abia acum se află în proces de modernizare, dar și din cauza numărului foarte mare de scutiri de taxe și regimuri fiscale speciale acordate de politicieni unor categorii de venituri.

Cel mai recent, România a mai dat în 2016 (28,2%) pe salariile bugetarilor mai puțin de 30% din veniturile bugetului, vârful fiind atins în 2020, an de pandemie, când pe salarii s-au dus 37,3% din banii colectați de stat la buget prin taxe și contribuții percepute firmelor și populației.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ANAF ia la ochi firmele care au raportat anul trecut profituri mult peste media trimestrială

Statul român este singurul din UE aflat în procedura de deficit excesiv derulată de Comisia Europeană, iar deficitul bugetar - diferența dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari, pe care statul trebuie să o împrumute - este estimat să scadă anul acesta la 4,4% din PIB. Guvernul acoperă cheltuielile de 608 miliarde lei cu venituri de 539,6 miliarde de lei din taxe și 68,3 miliarde lei din împrumuturi (11,2%). Astfel, la 100 de lei cheltuiți de la buget, 11,2 lei sunt bani luați cu împrumut.

Corecția înregistrată de cheltuielile cu salariile bugetarilor este evidentă prin raportarea ca pondere în PIB. Cheltuielile bugetare au înregistrat o pondere de 39,7% PIB în 2022, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de anul anterior. Cheltuielile salariale au consemnat cea mai însemnată ajustare (-1,2 puncte procentuale) în condițiile menținerii unei politici salariale prudente în sectorul public - cu o creștere nominală inferioară avansului PIB nominal.

Trebuie menționat că, potrivit datelor Consiliului Fiscal, în anul 2021, anterior anului 2022 analizat în articol (pentru care nu au fost încă publicate date), salariile din sectorul de stat erau cu 28% mai ridicate decât cele din privat. Această diferență s-a redus, probabil, în 2022.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV ULTIMA ORĂ Suprataxa OMV Petrom, mult îndulcită. Petroliștii de la Midia, scutiți de contribuția de solidaritate

Cele mai recente date disponibile arată că în sistemul public din România erau ocupate 1,277 milioane de posturi.

Potrivit calculelor Profit.ro, pe baza datelor furnizate de Eurostat, Malta a înregistrat anul trecut cea mai mare pondere a cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor bugetare - 30,9%, urmată de România - 29,5%, Letonia - 29,4%, Lituania - 28,3%, Danemarca - 28,2%.

Cheltuielile cu salariile angajaților din sistemul public ca pondere în veniturile bugetare - România/UE

Cheltuieli cu salarii, pondere în venituri - România

Cheltuielile cu salariile din sectorul public, calculate ca pondere în PIB - România/UE

Cheltuieli totale ale bugetului, calculate ca pondere în PIB - România/UE

Veniturile bugetului, calculate ca pondere în PIB - România/UE