Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost promulgat de președintele Iohannis.
Premierul Florin Cîțu a afirmat, sâmbătă, la Focșani, că în acest an, Consiliul Fiscal, "o instituție care n-a fost așa de prietenoasă cu guvernele de-a lungul timpului", a arătat că bugetul este unul echilibrat și "realist construit". Cîțu a arătat că acest buget are în centru investițiile.
Deficitul bugetar din ianuarie s-a situat la 0,3% din PIB, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul a mai menționat și că veniturile sunt în creștere cu 5,9% în ianuarie, comparativ cu aceeași lună din anul trecut. În ianuarie 2020, deficitul bugetar a fost de numai 0,04% raportat la PIB, suficient, însă, ca Guvernul să înceapă anul cu deficit bugetar în ianuarie pentru prima dată cel puțin din 2006. Ianuarie 2021, cu deficitul de 0,3% din PIB, este cea mai slabă primă lună începând cel puțin din 2006. Ministerul Finanțelor nu are publicate date lunare mai vechi de ianuarie 2006.
Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost adoptat marți de Parlament în forma transmisă de Guvern, coaliția de guvernare neacceptând niciun amendament din partea opoziției.
Parlamentul dezbate, luni, în ședință comună, proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2021. Coaliția PNL, USR-PLUS și UDMR au reușit să treacă bugetul de stat prin comisiile de specialitate în trei zile. Astfel, bugetul de stat, intră în dezbaterea plenului în varianta venită de la Guvern, fără nicio modificare în plus.
Guvernul a alocat Serviciului Român de Informații credite bugetare de 2,708 miliarde lei, în scădere marginală (0,46%) comparativ cu execuția preliminată pe 2020, de 2,72 miliarde lei. În 2019, cheltuielile Serviciului au însumat 2,413 miliarde lei.
Comisiile parlamentare de buget-finanțe au întocmit, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, coaliția de guvernare neaceptând niciun amendament din partea opoziției. Parlamentul urmează ca, după dezbaterile generale de luni, să dea marți votul final asupra bugetului de stat.
Banii primiți de Televiziunea Română prin bugetul 2021 ar fi insuficienți, conform declarațiilor șefei TVR, Doina Gradea. Prin urmare, a cerut Guvernului să dea o Ordonanță de Urgență prin care activitatea instituției să fie limitată. Ea a făcut declarațiile la Comisiile reunite de buget-finanțe din Parlament.
Datoria publică a crescut în perioada mandatului guvernului PNL, condus de Ludovic Orban, cu 133,5 miliarde lei, de la 364,9 miliarde lei în octombrie 2019 la 498,35 miliarde lei în decembrie 2020. Suma este una uriașă, un record pentru un interval atât de scurt și comparabilă doar cu împrumuturile de 137 miliarde de lei luate de stat pe parcursul a patru ani, 2009-2012, în perioada crizei financiare și a acordurilor cu FMI. Guvernul PNL a explicat majorarea deficitului, implicit și a datoriei, pe finalul anului 2019 prin faptul că a achitat facturi și alte restanțe lăsate de precedenta guvernare, în timp ce în 2020 creșterea datoriei publice a avut ca principală sursă deficitul bugetar record, înregistrat în contextul eforturilor de a combate pandemia de coronavirus și de a stabiliza economia. Datoria pe cap de român (la o populație de 19 milioane) a urcat cu 7.026 lei în perioada octombrie 2019 - decembrie 2020 și a ajuns la 26.229 lei.
Premierul Cîțu a anunțat vineri seară că Guvernul a aprobat proiectul bugetului de stat pentru 2021, care va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului. Luni, însă, premierul Cîțu a revenit spunând acum că sunt unele idei primite din partea Consiliului Legislativ. La rândul său, liderul PNL, Ludovic Orban, a arătat că, în urma avizului Consiliului, Guvernul trebuie să aprobe din nou proiectul de buget.
Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu anunță că social-democrații vor depune amendamente la Legea bugetului de stat pe mai multe domenii, de la sănătate la educație, de la agricultură la protecția mediului și la domeniul social. Grindeanu anunță că, printre altele, social-democrații vor propune alocarea de fonduri pentru centrele medicale locale pe care partidul le-a promis în campania electorală, majorarea sumei alocate cultelor dar și acordarea unei sume de bani la nașterea fiecărui copil, în total fiind vorba de „câteva mii” de amendamente.
Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.
Sectorul jocurilor de noroc contribuie anual cu o sumă consistentă la bugetul de stat, prin taxe directe și indirecte.
Premierul Florin Cîțu a declarat, joi seară, că ”nu există nimic gratuit pe lumea asta”, referindu-se la limitarea călătoriilor studenților. ”Fiecare subvenție de la buget, eu o analizez prin două filtre: costul de oportunitate, dacă există altceva pe care l-aș putea face profitabil și impactul, a anunțat premierul.
Guvernul a stabilit, prin ordonanță de urgență, ca instituțiile publice să nu mai acorde vouchere de vacanță în 2021, majorarea punctului de pensie prevăzută pentru anul acesta să fie amânată pentru anul viitor, iar gratuitatea călătoriilor cu trenul pentru studenți să fie înlocuită cu o reducere de 50% pe transportul local și național. Executivul a decis, totodată, anularea sporului de 30% la salariu, acordat de anul trecut angajaților din prefecturi sub motivul prevenirii și combaterii pandemiei de Covid-19.
Consiliul Fiscal vede drept fezabilă ținta de deficit bugetar de circa 7,2% din produsul intern brut pentru 2021, în condițiile în care costurile sunt controlate strict. Mai mult, veniturile ar putea fi chiar subestimate de Ministerul Finanțelor pentru acest an. Pe de altă parte, scăderea deficitului în 2022-2024 pe seama cheltuielilor cu salariile, asistența socială și achizițiile de bunuri și servicii este considerată nerealistă.
Guvernul Cîțu pare mai puțin inclinat să crească cheltuielile rigide cu salariile și pensiile și mai conștient de riscurile la adresa redresării economiei comparativ cu guvernele precedente, potrivit Fitch Ratings, care remarcă însă că nu este clar cum vor fi abordate provocările la adresa sustenabilității finanțelor publice.
Pensiile vor fi majorate anul următor cu rata inflației, la care se va adăuga "cel mult" 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, prevede un proiect al Ministerului Finanțelor. Formularea "cel mult" din noul proiect este în contradicție cu declarațiile anterioare ale liderilor coaliției de guvernare, inclusiv premierul Florin Cîțu și șeful PNL Ludovic Orban, care au declarat recent că pensiile vor fi majorate pe viitor cu rata inflației, la care se va adăuga și 50% din creșterea salariului mediu brut. În 2021 pensiile sunt înghețate la nivelul din 2020.
Măsurile incluse de Guvern în bugetul de stat pe anul 2021 prevăd înghețarea salariilor, sporurilor, indemnizațiilor și primelor în sectorul public, neacordarea primei și a voucherelor de vacanță, precum și compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber. Companiile de stat cu pierderi nu vor primi subvenții de la buget decât în urma prezentării unor planuri de restructurare.
Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.
Premierul Florin Cîțu a afirmat că bugetul pentru 2021 pornește de la criteriul - „fără risipa banului public” și a adăugat că salariile în administrația publică s-au dublat în 4 ani, însă nu a văzut și ca performanța să se dubleze. Șeful Guvernului a adăugat că trebuie să vină cu un program de restructurare, companiile de stat care au pierderi, dacă vor să mai fie susținute de la buget și a oferit exemplul TAROM care se restructurează și primește în continuare finanțare, potrivit News.ro.
Investițiile de anul trecut au totalizat 53,2 miliarde de lei, "cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani", potrivit Ministerului Finanțelor, o creștere de 9,5 miliarde lei față de anul anterior. Ca pondere în PIB, investițiile au fost la 5,1%, cel mai ridicat nivel începând din 2015, când indicatorul s-a situat la 5,8%. O diferență majoră este, însă, că în 2015 Guvernul investea 41,6 miliarde lei (5,8% din PIB) făcând împrumuturi nete (deficitul bugetar) de aproape 11 miliarde de lei. În 2020, investițiile au fost de 53,2 miliarde de lei, în fapt doar 35,2 miliarde de lei de la bugetul de stat iar restul fonduri UE, în timp ce împrumuturile nete, cele care cresc datoria statului, au ajuns la 102 miliarde de lei. Această situație reflectă o agravare semnificativă, într-un an de criză, a unui dezechilibru major în bugetul statului, care mai este capabil să asigure din taxe și impozite resurse doar pentru plăți cum sunt pensiile și salariile.
Legea salarizării unitare din sistemul public va fi modificată astfel încât sporurile acordate bugetarilor să fie condiționate de performanță, a declarat premierul Cîțu, în urma finalizării unei analize în domeniu. Cîțu spune că sporuri precum cele de ”condiții vătămătoare” sunt date acum doar pentru a scrie la calculator.
Premierul Florin Cîțu a dat de înțeles că miniștrii nu i-au transmis planuri de restructurare pentru companiile de stat din subordinea sau în coordonarea lor și aflate pe pierdere, avertizând că societățile economice respective nu vor mai primi subvenții în proiectul de buget pentru anul în curs.
Guvernul a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 9,79% din PIB, 101,9 miliarde lei, un record, în contextul în care veniturile au fost afectate de impactul economic al pandemiei de coronavirus, în timp ce cheltuielile au urcat în mare măsură din același motiv, în special pentru sectorul de sănătate și pentru susținerea mediului de afaceri. Potrivit Ministerului Finanțelor, sume în valoare de 46,31 miliarde lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Ținta de deficit asumată de Guvern la rectificarea din noiembrie a fost de 96 miliarde de lei, 9,1% din PIB. Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cheltuieli și veniturile mai mici ale statului și trebuie acoperit prin împrumuturi, care cresc datoria publică.