Rezultatele 1 - 25 din 850 pentru "buget"

Premierul Ciucă a anunțat că Guvernul a reușit în 2022 cheltuirea record a 73 miliarde lei pentru investiții din bugetul de stat. Șeful Executivul a recunoscut însă că suma totală alocată de la buget pentru investiții a fost 88 miliarde lei, dar creșeterea prețurilro la materialele de construcții au împiedicat cheltuirea tuturor acestor fonduri.

Guvernul rus intenționează să colecteze sume mai mari de bani de la unii producătorii de materii prime, precum și de la companiile de stat, iar în paralel să reducă cheltuieile care nu au legătură cu apărarea, în contextul în care cresc costurile cu invadarea Ucrainei, transmite Bloomberg.

Contribuția financiară germană la bugetul UE a crescut la un nou record anul trecut. Potrivit calculelor agenției germane de presă (DPA), în 2021 Germania a contribuit net cu aproximativ 25,1 miliarde de euro la cheltuielile comune ale Uniunii Europene, citează California18.

Guvernul înregistrează un deficit bugetar de 58,7 miliarde de lei pentru primele 11 luni ale anului, semnificativ sub ținta de 80,2 de miliarde de lei pentru întreg anul 2022, potrivit datelor publicate astăzi de către Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe cele unsprezece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,7% din PIB la 4,2% din PIB.

Amendamentele adoptate la bugetul statului, aprobat de către Parlament în urmă cu câteva zile, au un cost total de circa 350 de milioane de lei, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale. Potrivit acestora, deficitul bugetar a fost fixat la 68,3 miliarde lei, 4,4% din PIB, deoarece, pentru acoperirea acestor noi cheltuieli, a fost diminuat fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului.

Parlamentul a adoptat, cu voturile majorității PSD, PNL, UDMR, bugetul de stat pentru anul 2023. Aleșii puterii au admis doar unele modificări ale proiectului transmis de Guvern, în special pentru susținerea cultelor, respectiv pentru unele proiecte locale sau pentru subvenționarea transportului elevilor.

Platforma de cloud guvernamental va deveni complet operațională la 31 decembrie 2025 și va necesita fonduri totale de 374,73 milioane de euro (1,866 miliarde de lei), acoperite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se arată într-un proiect de act normativ al Executivului.

Scutirile de taxe sau regimurile fiscale preferențiale acordate unor categorii de contribuabili la impozit pe profit, impozit pe venit, contribuții sociale, TVA ori taxe locale, vor ajunge anul următor la 75,2 miliarde lei (4,8% din PIB), în creștere de la 65,08 miliarde lei (4,7% din PIB) în anul 2022.

Statul ar urma să cheltuiască pentru plata de dobânzi suma de 27,78 miliarde de lei anul următor, în scădere cu doar 196 milioane de lei față de 27,97 miliarde lei, cât estimează pentru anul acesta. Costul cu dobânzile din 2022 a fost unul record, atât ca sumă, cât și ca pondere în PIB, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate. Trebuie menționat însă, că majorarea puternică a PIB nominal, la 1.552 miliarde lei estimat pentru anul următor, va ajuta Guvernul, ponderea datoriei în PIB urmând să coboare de la 2% în 2022 la aproape 1,8% în 2023.

Primarul Capitalei Nicușor Dan a afirmat că bugetul Primăriei Capitalei în 2023 va fi de cinci miliarde de lei, precizând că trei miliarde de lei merg pe termie și transportul public. El a mai menționat că datoria publică este între 200 și 300 de milioane de lei pe an.

Parlamentarii din Forța Dreptei au realizat o analiză a proiectelor Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 și au constatat necesitatea amendării acestora, întrucât „perpetuează nedreptatea măsurilor guvernamentale adoptate până în prezent, promovează un sistem de taxare nejustificat și aplică o paradigmă economică defavorabilă cetățenilor și companiilor”.

Deficitul bugetar s-ar putea situa anul următor la 5,7% din PIB, peste proiecția Guvernului de 4,4% din PIB, potrivit unei opinii a Consiliului Fiscal, instituție care analizează mereu dintr-o perspectivă mai prudentă construcțiile bugetare ale Executivului. Consiliul notează contextul internațional extrem de complicat și complex, fără precedent după al doilea război mondial, și impactul inclusiv asupra României.

Guvernul estimează un deficit bugetar de 68,3 miliarde de lei pentru anul 2023, reprezentând 4,4% din PIB, în scădere de la 80 miliarde lei, 5,74%, cât este prognozat pentru anul în curs, potrivit proiectului de buget prezentat de către Ministerul Finanțelor și adoptat acum de către Guvern. Creșterea economică de anul următor este anticipată la 2,8%, o încetinire semnificatică comparativ cu prognoza de 4,6% înaintată pentru 2022. Contactat de Profit.ro după ședința de Guvern, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu a declarat că singurele modificări aduse proiectelor pregătite anterior sunt prorogarea legii zonelor metropolitane și alocarea suplimentară a circa 200 de milioane de lei pentru autoritățle locale, bani destinați drumurilor gestionate de aceștia.

Pentru a crește contribuțiile la bugetul de stat, Guvernul trebuie să aloce ajutoare de stat mediului de afaceri, spune, la PROFIT NEWS TV, Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului și Turismului. Pentru 2023, ministerul de Antreprenoriat și Turism vrea un buget de 3,8 miliarde de lei pentru achitarea tuturor programelor demarate.

Sistemul public de pensii va avea la dispoziție venituri de 111,7 miliarde de lei, în creștere cu 12,6% față de anul acesta și pentru prima dată peste pragul de 100 de miliarde de lei, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Subvenția care se dă de la bugetul de stat către sistemul de pensii pentru echilibrare scade cu 8,5%, de la 11,74 miliarde de lei anul acesta la 10,74 miliarde de lei anul următor.

Guvernul estimează un deficit bugetar de 68,3 miliarde de lei pentru anul 2023, reprezentând 4,4% din PIB, în scădere de la 80 miliarde lei, 5,74%, cât este prognozat pentru anul în curs, potrivit proiectului de buget prezentat de către Ministerul Finanțelor. Creșterea economică de anul următor este anticipată la 2,8%, o încetinire semnificativă comparativ cu prognoza de 4,6% înaintată pentru 2022. În ce privește alocarea pe ministere, unul dintre marii câștigători este Ministerul Apărării, unde creditele de angajament cresc față de anul trecut cu 29,4%, la 72,47 miliarde lei, iar creditele bugetare cu 49,58%, la 38,76%. Ministerul Transporturilor pierde 35,6% la credite de angajament, dar primește 16,6% mai mult la credite bugetare, În timp ce la Ministerul Energiei, au fost majorate cu 19% creditele de angajament și diminuate cu 35% creditele bugetare.

Bugetul pe anul viitor a fost construit, într-adevăr, luând în calcul și modificarea modului de calcul al impozitelor și taxelor pe proprietate, deoarece, conform legii, proiecția trebuie gândită pe baza normativelor legale în vigoare, iar plusul bugetar din această sursă este calculat la 2,8 miliarde lei pentru 2023, bani a căror atragere este însă în dubiu, au declarat pentru Profit.ro surse oficiale.

Bugetul pe anul viitor a fost construit pe o țintă de deficit bugetar estimată la 4,40% din PIB.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunță că a intrat în circuitul de avizare interministerială actul normativ care va reglementa programul Rabla pentru becuri, care prevede sprijin financiar pentru schimbarea becurilor clasice cu unele LED. Ministrul subliniază că programul poate fi lansat săptămâna viitoare dacă toate formalitățile sunt încheiate.

Prim-ministrul japonez Fumio Kishida a cerut cabinetului său să crească cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB până în 2027, de la un nivel de aproximativ 1%, care a fost stabilit de mult timp, transmite AFP.

Angajatorii vor primi lunar, pe o perioadă de 12 luni, o sumă în cuantum de 2.250 lei dacă vor angaja victime ale violenței domestice din categoria persoanelor şomere, pe perioadă nedeterminată, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni, prevede un proiect legislativ susținut de parlamentari atât de la putere, cât și de la opoziție.

Execuția bugetului în primele zece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 47,12 miliarde lei în scădere față de deficitul de 47,98 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,68 puncte procentuale pe primele zece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,06% din PIB la 3,37% din PIB. Deficitul pentru primele zece luni este semnificativ sub ținta de 80,15 miliarde lei, 5,74% din PIB, pentru întreg anul.

Cheltuielile statului cu dobânzile sunt planificate pentru anul acesta la 27,97 miliarde de lei după suplimentarea de la recenta rectificare bugetară, potrivit datelor obținute de Profit.ro. Suma este una record, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate.

Taxarea veniturilor obținute din jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri va fi majorată ca urmare a reducerii plafonului de venit neimpozabil, potrivit unui amendament scris și adăugat, în Comisia de buget a Camerei Deputaților, la proiectul de lege care aprobă OG16, prin care Guvernul a introdus o serie de măsuri fiscale în vară. Plafonul neimpozabil pentru aceste jocuri de noroc ar urma să scadă la 1.000 de lei.

Guvernul a decis decontarea de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, a cheltuielilor pentru investițiile la baza materială de reprezentare și protocol, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" (RA-APPS).